Pe Valea Muntelui seceta ĂŽncĂŁ dĂŁ fiori

• localnicii din zona de munte a judetului sĂŽnt ĂŽncĂŁ afectati de secetĂŁ • desi a nins mult si zĂŁpezile s-au mai topit, pĂŽnza freaticĂŁ nu a crescut • muntenii sĂŽnt nevoiti sĂŁ topeascĂŁ zĂŁpadĂŁ pentru ei si pentru adĂŁpatul vitelor • „Am avut noroc cĂŁ omĂŁtul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost fricĂŁ de vreo boalĂŁ“, ne-a spus o sĂŁteancĂŁ din Poiana Teiului •

Seceta din toamna trecutĂŁ si-a pus amprenta cu vĂŽrf si-ndesat pe zona de munte, efectele ei fiind resimtite si acum. Oamenii satelor de pe vĂŁile Bistritei si Bicazului au suferit toatĂŁ iarna de lipsa apei din fĂŽntĂŽni si chiar din retelele de aductiune, acolo unde acestea au existat. Stratul de zĂŁpadĂŁ, care a fost destul de ambundent ĂŽn aceastĂŁ iarnĂŁ, spun localnicii, nu va putea acoperi deficitul mare al apei din sol. Asa cĂŁ nici pĂŽnza freaticĂŁ nu va reusi sĂŁ urce ĂŽn altitudine pĂŽnĂŁ la nivelul de normalitate. Aceeasi secetĂŁ a fĂŁcut ca nivelul apei din Lacul Bicaz sĂŁ coboare mult sub nivelul mediu al unor ani obisnuiti si o datĂŁ cu acest fenomen s-a produs si scĂŁderea nivelului pĂŽnzei freatice ĂŽn zonele limitrofe. PrimĂŁvara lui 2012 ĂŽsi face cu greu loc printre nĂŁmetii iernii, mai ales ĂŽn zone ferite, acolo unde soarele nu are cĂŽmp deschis spre a-si trimite razele dĂŁtĂŁtoare de luminĂŁ si oarece cĂŁldurĂŁ. Muntenii ĂŽn vĂŽrstĂŁ ĂŽsi reamintesc tot mai mult seceta anilor ‘46 - ‘47, cĂŽnd au trĂŁit adevĂŁrate drame, sperĂŽnd totusi ca mĂŁcar ĂŽn al doisprezecelea ceas Dumnezeu sĂŁ ĂŽi ajute cu ploi, atĂŽtea cĂŽte trebuie pĂŁmĂŽntului pentru a-si reveni la normal. „FĂŽntĂŽnile ne-au secat ĂŽncĂŁ din toamnĂŁ. Peste iarnĂŁ a nins, omĂŁtul se duce, dar apa-n fĂŽntĂŽni nu se cunoaste. Am 80 de ani, dar parcĂŁ asa secetĂŁ n-am ĂŽntĂŽlnit. Nici ĂŽn ‘46 parcĂŁ n-a fost ca acum. Desi sĂŽnt bolnav am fost nevoit sĂŁ investesc pentru a bate teavĂŁ si a aduce apĂŁ ĂŽn gospodĂŁrie. Si nici asa n-am rezolvat problema pĂŽnĂŁ la capĂŁt. O zi este, alta nu-i... Uite-asa se miscĂŁ apa, cĂŽnd sus, cĂŽnd jos. Asta este! Cum o vrea Dumnezeu...“, ne-a povestit Neculai Obreja din satul Ticos, comuna Bicazu Ardelean. Cu lipsa apei ĂŽn toiul iernii s-au confruntat si oamenii satelor Hangu, Poiana Teiului, Farcasa si lista ar putea continua. GospodĂŁrii ĂŽntregi si-au asigurat pe timpul iernii apa pentru prepararea hranei sau adĂŁpatul animalelor din curti, prin topirea zĂŁpezii.

„Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dacĂŁ treaba nu se ĂŽndreaptĂŁ, ĂŽi vai de noi si de animalele noastre!“

„Am avut noroc cĂŁ omĂŁtul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost fricĂŁ de vreo boalĂŁ. Da’ ce sĂŁ fi fĂŁcut, cĂŁ nu puteam sĂŁ cĂŁrĂŁm de la pĂŽrĂŁu sau din BistritĂŁ, cĂŁ apa era ĂŽnghetatĂŁ. Trebuia sĂŁ facem copcĂŁ si sĂŁ scoatem cu gĂŁleata. Era si periculos si departe de casĂŁ. Acum, chiar dacĂŁ s-o mai topit zĂŁpada, apĂŁ tot nu avem, numai cĂŁ vitele le ducem la pĂŽrĂŁu si asta ne-o fĂŁcut sĂŁ mai scĂŁpĂŁm de-o grijĂŁ. Da-i secetĂŁ mare! Poate dacĂŁ o sĂŁ mai plouĂŁ acum ĂŽn primĂŁvarĂŁ, sĂŁ mai scĂŁpĂŁm“, a afirmat una din gospodinele din Poiana Teiului.
Aceeasi poveste si prin satele comunei Hangu, mai ales acolo unde gospodĂŁriile sĂŽnt cĂŁtĂŁrate pe dealuri. Si asta, ĂŽn pofida faptului cĂŁ administratia localĂŁ a fĂŁcut o treabĂŁ gospodĂŁreascĂŁ investind multi bani ĂŽn aductiunea apei ĂŽn majoritatea caselor. „Cu seceta nu te pui. Poti sĂŁ ai retea peste retea. Scade pĂŽnza de apĂŁ din pĂŁmĂŽnt, mor izvoarele si sta-i si-asteptĂŁ mult si bine... N-o fost rĂŁu cĂŁ s-o fĂŁcut, da’ de unde sĂŁ stii cĂŁ vine seceta? În iarnĂŁ am fĂŁcut si noi ca toatĂŁ lumea. Am mai cĂŁrat apĂŁ din pĂŽrĂŁu bidoanele, cu butoiul, dar am mai si topit zĂŁpadĂŁ, mai ales pentru vite. SĂŁ vedem ce-o mai fi ĂŽn primĂŁvarĂŁ. CĂŽt despre topirea zĂŁpezii, nici nu se cunoaste, cĂŁ seceta a fost prea mare ĂŽn toamna trecutĂŁ“, a declarat un gospodar de pe Audia Hangului, a cĂŁrei gospodĂŁrie se afla suitĂŁ pe coama unui deal, la vreo 50 de metri de drumul comunal. Revenind la nivelul lacului de la Bicaz, martorii zonei riverane afirmĂŁ cĂŁ, dupĂŁ ĂŽnregistrĂŁrile consemnate „bĂŁbeste“ de-a lungul celor 60 de ani de experientĂŁ, lacul scade ĂŽndeobste ĂŽn fiecare an din august pĂŽnĂŁ spre sfĂŽrsitul lui februarie. Asa cĂŁ acum sperĂŁ din tot sufletul sĂŁ se revinĂŁ la oarecare normalitate din punct de vedere hidrologic. „Amplitudinea absolutĂŁ care s-a ĂŽnregistrat ĂŽn cel mai secetos an, 1974, a fost de 33 metri, reprezentĂŽnd o treime din adĂŽncimea maximĂŁ a lacului. Se pare ĂŽnsĂŁ cĂŁ anul acesta, cu toatĂŁ seceta, nu s-a depĂŁsit recordul de atunci. SperĂŁm cĂŽt mai repede la o revenire la normal“, a spus Gheorghe Ciucanu, din comuna CeahlĂŁu. PĂŽnĂŁ una-alta, muntenii o duc greu cu apa. NĂŁdejdea lor este numai la Dumnezeu de la care cer ĂŽndurare ĂŽn a le ostoi setea. „CĂŁ nu de alta, da’ stĂŁm cu lacu-n coastĂŁ si noi suferim de lipsa apei. Unde s-o mai pomenit?“, a afirmat Vasile CĂŁdere din Buhalnita, comuna Hangu, de la care aveam sĂŁ mai aflĂŁm una: „Mai sĂŽnt cĂŽteva luni si suim animalele-n munte. MĂŁ ĂŽntreb cum o sĂŁ stea la stĂŽnĂŁ dacĂŁ n-o fi apĂŁ. Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dacĂŁ treaba nu se ĂŽndreaptĂŁ, ĂŽi vai de noi si de animalele noastre!“.