 Profesionalele, o necesitate
• elevii care vor opta pentru scolile profesionale vor fi recompensati cu douã sute de lei pe lunã • deputatul Tãrâtã este de acord sã preia zeci de tineri care sã facã practicã la fermele sale, sã le acorde o masã caldã pe zi si la finalul profesionalei sã-i angajaze •
Tinerii nemteni care vor sã învete o meserie au sansa de a face asta din toamnã. Reprezentantii Ministerului Educatiei au decis sã reînfiinteze aceastã formã de învãtãmînt, avînd în vedere cã s-a vãzut în ultimii ani cã nu toti absolventii de liceu sînt interesati de a-si continua studiile universitare, iar multi nu sînt capabili sã urmeze clasele IX-XII si examenul de final. Cea mai clarã dovadã este rezultatul de la examenul de Bacalaureat din vara trecutã, cînd în Neamt procentul de promovabilitate nu a depãsit 50%, fiind cam acelasi de la nivel national. Printre candidati s-au numãrat foarte multi elevi care au intrat în clasa a IX-a la o scoalã de arte si meserii si care ulterior s-au trezit bãgati în rîndul liceenilor, desi ei nu si-au dorit asta. Ei au vrut sã aibã o calificare, motiv pentru care n-au dat admitere la liceu. Doar cã au fost direct afectati de reforma educatiei si asa s-au trezit cã au de sustinut un examen de Bacalaureat care s-a dovedit cã a fost foarte dur la ultima editie, cu o supraveghere asprã si cerinte aliniate la un „examen al maturitãtii“. Din toamnã însã, absolventii claselor a IX-a se pot orienta din nou cãtre învãtãmîntul profesional. Timp de doi ani, vor face practicã multã, chiar la viitorii angajatori si vor primi 200 de lei pe lunã. Revenirea acestei forme de educatie are loc în cadrul programului de dezvoltare a învãtãmîntului profesional si tehnic „Alege-ti drumul“, pentru care MECTS a accesat 100 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile POS-DRU. La nivel de judet încã nu s-a finalizat situatia referitoare la unitãtile care vor avea clase de profesionalã, dar se apreciazã cã se va întîmpla asta în peste 20 de scoli. Daniel Funeriu, pe vremea cînd mai era ministru al Educatiei, a precizat cã a fost elaborat curriculum pentru peste 100 de calificari profesionale, iar listele cu scolile unde se organizeazã clase de învãtãmînt profesional si calificãrile pentru care pot opta elevii vor fi finalizate în aceastã lunã.
Angajatorii decid cîtã fortã de muncã tînãrã vor
Pe vremea cînd existau scolile profesionale, în judet au avut loc diverse evenimente care au avut menirea de a aduce la aceeasi masã reprezentanti ai ISJ si ai unor agenti economici cu potential de angajare, de ale cãror doleante ar fi trebuit sã se tinã cont la realizarea planului de scolarizare. Doar cã toate acele demersuri au rãmas la stadiul de discutii. De data aceasta se va merge pe acelasi drum - angajatorii au un cuvînt greu de spus în ceea ce priveste specializãrile, materia studiatã, numãrul de locuri, admiterea, practica. Probabil în judetul Neamt cele mai multe locuri vor fi pentru viitorii constructori. Oferta de locuri va fi fãcutã în functie de nevoile angajatorilor, iar scolile vor încheia parteneriate cu firmele din judet. La rîndul lor, elevii sînt obligati, la admitere, sã semneze o conventie cu scoala si cu firma. Asadar, se vor înfiinta specializãri care vor avea cãutare, iar dacã profilul stabilit va atrage mai multi amatori decît numãrul de locuri, atunci scoala si angajatorul care semneazã cã va prelua absolventii la finalul profesionale vor stabili modul în care se va organiza admiterea. Elevii pot opta pentru învãtãmîntul profesional dupã finalizarea clasei a IX-a, iar scoala dureazã doi ani: în primul an se face 40% teorie si 60% practicã, iar în cel de-al doilea an 25% teorie si 75% practicã. În fiecare an se organizeazã stagii de practicã la angajator. La finalizarea studiilor, elevii vor sustine un examen de certificare profesionalã care permite angajarea în România sau în UE. De asemenea, ei primesc certificat de absolvire a învãtãmîntului obligatoriu, iar dacã nu doresc sã se angajeze dupã absolvirea scolii profesionale pot continua studiile la liceu. Înscrierile au loc în perioada 7-31 mai, iar detalii pot fi obtinute accesînd www.alegetidrumul.edu.ro.
Deputatul Tãrâtã vorbeste despre criza nationalã de specialisti
ÃŽnfiintarea scolilor profesionale va salva de la dezastru multe domenii de activitate în care de ani buni lucreazã nespecialisti, pregãtiti dupã ureche pentru o treabã la care nu sînt calificati. Este pãrerea deputatului Culitã Tãrâtã, cel care sustine cã este dispus sã batã palma cu zeci de tineri care vor sã urmeze cursurile unei scoli profesionale si care la finalul studiilor sã devinã angajati la fermele sale. „ÃŽn tarã este nevoie de mecanizatori, de combinieri, de însãmîntãtori artificiali pentru zonele montane si fermele existente, de tehnicieni agricoli, tehnicieni veterinari! Cred cã trebuie reînfiintat tot ceea ce exista odatã în scolile profesionale si liceele agricole. Eu mã ofer sã le asigur acestor elevi conditii pentru a face practicã în fermele noastre, sã le dãm o masã caldã pe zi si la final sã îi angajãm. Trebuie multi oameni cu astfel de calificãri. ÃŽn sapte-opt-zece ani se vor pensiona toti cei care mai lucreazã acum si nu avem cu cine sã îi înlocuim. Este în România o crizã de specialisti fãrã precedent. Eu nu vorbesc doar de cazul meu, ci de o problemã care se resimte în mai toate sectoarele de activitate“, a declarat Culitã Tãrâtã. Crizã de personal calificat este si în domeniul constructiilor, chiar dacã sectorul a mai stagnat de cînd cu criza. „Tip dupã niste meseriasi buni si n-am de unde sã-i iau. Am comenzi dupã ce s-o duce iarna, dar ca sã faci lucru de calitate îti trebuie oameni buni. Altfel te trezesti cã beneficiarul nu-ti dã banii, sau trebuie sã refaci. Mai vin tineri, stau un an, maxim doi si cînd te bazezi pe ei pleacã prin strãinãtate. I-am calificat la locul de muncã si m-au lãsat în anii din urmã cînd aveam mare nevoie de ei. Asta-i situatia. Problema e cã nu vine nimeni din urmã. Un constructor bun, care sã se priceapã la ce-i dai de fãcut, se formeazã în cîtiva ani“, a declarat Misu Popescu, patronul unei firme din Piatra Neamt.
|
Autentificare
