NEMTENCE EXPLOATATE DE MAFIOTUL CLÃMPARU

• mai multe tinere din localitĂŁti din zona Romanului au cĂŁzut victime retelei conduse de temutul proxenet Ioan ClĂŁmparu, zis si „Cap de Porc“ • interlopul botosĂŁnean era ajutat ĂŽn Neamt de locotenentii sĂŁi, Cornel Popeanu, zis Mutu si Dan MihĂŁilĂŁ, zis Motan • cei doi au fost condamnati definitiv, anul trecut, la 10 ani si 6 luni-MihĂŁilĂŁ si 5 ani-Popeanu • ClĂŁmparu a fost condamnat recent de o instantĂŁ spaniolĂŁ la 30 de ani ĂŽnchisoare • „Cei doi romascani racolau fete din localitĂŁtile din zona Roman si le traficau ĂŽn Spania“, ne-a declarat un ofiter nemtean •

Ioan ClĂŁmparu, considerat de autoritĂŁtile spaniole ca fiind unul dintre cei mai periculosi infractori din Europa, a exploatat sexual ĂŽn Spania zeci de tinere provenite din localitĂŁti situate ĂŽn apropierea orasului Roman. ClĂŁmparu nu ar fi reusit acest lucru fĂŁrĂŁ ajutorul celor doi locotenenti ai sĂŁi, Cornel Popeanu, zis Mutu, si Dan MihĂŁilĂŁ, zis Motan, ambii din Roman. Cei doi i-au livrat temutului interlop, care ĂŽsi stabilise cartierul la Madrid, zeci de tinere, aria lor de actiune fiind judetul Neamt. În acest moment, atĂŽt Popeanu, cĂŽt si MihĂŁilĂŁ se aflĂŁ dupĂŁ gratii. Anul trecut, Înalta Curte de Casatie si Justitie le-a respins celor doi recursurile, drept pentru care decizia Tribunalului Sibiu a rĂŁmas defintivĂŁ. Dan MihĂŁilĂŁ a fost condamnat la 10 ani si 6 luni de ĂŽnchisoare, iar Cornel Popeanu la 5 ani ĂŽnchisoare. În acest dosar, ClĂŁmparu a fost condamnat la 13 ani de ĂŽnchisoare. Cei doi romascani s-au predat politiei la sfĂŽrsitul lunii februarie 2011, la putin timp dupĂŁ decizia instantei de judecatĂŁ. Ancheta care a dus la destructurarea clanului ClĂŁmparu, cu ramificatii si ĂŽn Neamt, a fost coordonatĂŁ de Bucuresti. Un fost ofiter de la CrimĂŁ OrganizatĂŁ ĂŽsi aminteste de actiunile care au avut loc ĂŽn zona Romanului ĂŽn anii 2004-2005. „Politistii de la CrimĂŁ OrganizatĂŁ Neamt nu au fĂŁcut altceva decĂŽt sĂŁ ofere sprijin anchetatorilor veniti de la Bucuresti. La vremea respectivĂŁ au fost mai multe descinderi ĂŽn Roman, dar si la o fermĂŁ dintr-o localitate apropiatĂŁ, unde s-a gĂŁsit o culturĂŁ de cĂŽnepĂŁ ce a fost distrusĂŁ. Se stia cĂŁ cei doi romascani erau oamenii lui ClĂŁmparu si cĂŁ racolau pentru acesta fete din satele sĂŁrace din zona Romanului. Nu s-a stiut niciodatĂŁ cĂŽte fete din Neamt au fost traficate, pentru cĂŁ multe dintre ele nu au mai depus plĂŽngere la politie. Oricum a fost vorba de zeci de tinere“, ne-a declarat un ofiter de la CrimĂŁ OrganizatĂŁ. Membrii clanului ClĂŁmparu au fost trimisi ĂŽn judecatĂŁ de procurorii DIICOT ĂŽn octombrie 2004. Este vorba de 9 indivizi, ĂŽn frunte cu Ioan ClĂŁmparu, care la acea vreme a fost trimis ĂŽn judecatĂŁ ĂŽn lipsĂŁ, ĂŽntrucĂŽt se sustrĂŁgea urmĂŁririi penale. Toti au fost acuzati de initiere, constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat avĂŽnd drept scop comiterea de infractiuni grave, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism si spĂŁlare de bani. Din ancheta procurorilor a reiesit faptul cĂŁ inculpatii s-au constituit ĂŽntr-un grup criminal organizat, ĂŽncĂŁ din anul 2001, avĂŽnd drept scop traficarea de tinere românce ĂŽn Spania, pentru a fi exploatate sexual ĂŽn parcul Casa de Campo, din Madrid. Veniturile realizate din exploatarea tinerelor erau ĂŽncasate de cĂŁtre membrii grupĂŁrii criminale si repatriate ĂŽn România, unde erau utilizate ĂŽn achizitionarea de imobile, autoturisme de lux, aparaturĂŁ electronicĂŁ, bijuterii etc. Pentru a ascunde provenienta ilicitĂŁ a banilor, bunurile erau achizitionate pe numele altor persoane. Gruparea actiona cu predilectie ĂŽn judetele Neamt, Sibiu si Prahova.

Gruparea ClĂŁmparu, inspiratĂŁ dupĂŁ mafia italianĂŁ

Procurorii au stabilit cã În cadrul grupãrii mafiote existau persoane care se ocupau de recrutarea si racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de cãlãtorie si transportul acestora pÎnã În Spania, unde tinerele erau preluate de alti membri ai retelei. Ajunse la destinatie, fetele erau constrÎnse sã se prostitueze, proxenetii folosind diverse metode, respectiv retinerea documentelor, invocarea unor datorii de sute sau mii de euro, amenintare sau violente. Fetele care intrau pe mÎna mafiotilor proveneau din familii sãrace si În care existau neÎntelegeri Între membrii acestora. Lor li se promiteau locuri de muncã bine retribuite În Spania ca dansatoare, menajere, ospãtãrite, dame de companie sau muncitori necalificati În agriculturã. Tinerele acceptau ca infractorii sã le plãteascã transportul, cu promisiunea cã Îsi vor achita datoriile la primul salariu. CÎnd ajungeau la destinatie, traficantii le spuneau adevãratul motiv pentru care au ajuns În Spania. Fetele care refuzau erau bãtute cu sãlbãticie, dovezi În acest sens ajungÎnd si pe masa anchetatorilor spanioli. Cei din urmã au stabilit cã În Madrid actionau, În fiecare noapte, 120-150 de tinere din România, toate obligate sã se prostitueze de proxenetii lui Clãmparu. Acesta stabilise reguli stricte pentru tinerele românce. Astfel, acestea erau obligate sã accepte doar clienti spanioli, sã stea Într-un anumit loc stabilit de proxenetul sef, sã nu discute Între ele. Toti banii obtinuti erau predati dimineata proxenetilor desemnati, iar acestia, la rÎndul lor, plãteau cÎte o cotã lui Clãmparu.