Izgoniti din spitale

• Ministerul SĂŁnĂŁtĂŁtii si CNAS vor ca bolnavii sĂŁ stea cĂŽt mai putin prin spitale • ei au stabilit durata maximĂŁ de internare pe afectiuni • la ATI internarea nu trebuie sĂŁ depĂŁsescĂŁ patru zile, iar la Ginecologie - cinci • medicii de familie sĂŽnt stimulati sĂŁ nu mai trimitĂŁ bolnavii ĂŽn spitale •

Nemtenii vor sta din acest an mai putine zile internati prin spitale, iar asta nu pentru cĂŁ ar fi mai sĂŁnĂŁtosi, ci pentru cĂŁ asa vor mai marii SĂŁnĂŁtĂŁtii. Recent, ministerul si Casa NationalĂŁ de AsigurĂŁri de au emis un proiect de lege prin care vor sĂŁ modifice durata medie de intrernare si sĂŁ stimuleze tratarea bolilor fie prin intermediul spitalizĂŁrilor de zi, fie prin intermediul medicinei de familie, care trebuie sĂŁ aibĂŁ un rol mai mare ĂŽn tratatrea ĂŽn ambulatoriu a pacientilor. Potrivit acestui proiect de lege postat ĂŽn dezbatere publicĂŁ vineri, 16 martie, un pacient de la boli infectioase poate sta ĂŽn spital maximum sapte zile, un bolnav de HIV/SIDA, tot atĂŽt, la cardologie durata maximĂŁ va fi tot de sapte zile, la fel la diabet, interne si dermatovenerologie. Bebelusii de la neonatologie trebuie sĂŁ stea ĂŽn spital doar cinci zile, la ginecologie tot atĂŽt, iar la ATI si oftalmologie - patru zile. La chirurgie pacientii trebuie sĂŁ stea sapte zile, la neurologie opt, iar la psihiatrie 14 zile. ExistĂŁ si unele exceptii precum prematurii unde durata maximĂŁ de internare va fi de 17 zile sau ĂŽn cazul celor foarte mici sau cu probleme grave, durata optimĂŁ de spitalizare va fi de 110 zile. Cel mai mult vor putea sta ĂŽn spital bolnavii de TBC, cei cu o formĂŁ rezistentĂŁ - 120 de zile. Seful Spitalul Neamt crede cĂŁ acest lucru este firesc, ĂŽn România durata medie de internare fiind dublĂŁ fatĂŁ de alte tĂŁri din UE sau din SUA. „La noi se stĂŁ cam sapte-opt zile ĂŽn spital pe cĂŽnd ĂŽn afarĂŁ se stĂŁ cam trei zile. Ar fi un lucru foarte bun sĂŁ se poatĂŁ reduce perioadele de internare, dar pentru aceasta ne trebuie si dotĂŁri, dar si o educatie medicalĂŁ prin intermediul cĂŁreia pacientii sĂŁ ĂŽnteleagĂŁ cĂŁ ĂŽsi pot rezolva multe probleme la medicul de familie sau ĂŽn ambulator“, a declarat medicul Lucian Ciobotaru, managerul SJU Neamt.
Anul trecut, ĂŽn Neamt, au fost fĂŁcute ĂŽn toate spitalele 80.431 de internĂŁri, durata medie de internare fiind de 7,8 zile. Pentru tratarea bolnavilor, spitalele au cheltuit peste 93 de miliarde de lei vechi.
În strãinãtate, un pacient îsi rezolvã cele mai multe probleme medicale la cabinetul doctorului de familie, numai cã acolo i se face un set minim de analize de laborator, o electrocardiogramã sau chiar o ecografie a inimii, o ecografie abdominalã precum si radiografii. În cazul în care medicul nu poate identifica probleme îl trimite la specialist, iar acesta are iarãsi posibilitatea de a face investigatii complexe. Abia în ultima fazã, cînd boala se agraveazã sau nu poate fi diagnosticatã bolnavul ajunge în spital. Din pãcate, la noi lucrurile stau cu totul diferit. Medicul de familie nu poate decît sã mãsoare o tensiune dupã care îi dã trimitere pacientului pentru analize sau pentru ecografii etc. Pentru a le face gratuit, omul trebuie sã-si facã programãri din timp, sã caute laboratoare care mai au fonduri si apoi sã astepte o lunã-douã pînã cînd prinde rînd. Pentru o radiografie merge la policlinicã, tot cu trimitere de la medicul de familie. Ulterior, cautã un medic specialist care sã-l consulte gratuit dupã care, fie i se dã un tratament, fie i se recomandã internarea. Între consultatia initialã si internarea în spital pot trece uneori si douã-trei luni, timp în care multi fie se lasã pãgubasi, fie, dacã pot, îsi plãtesc toate aceste investigatii. În cel mai rãu caz, oamenii sunã la Ambulantã sau merg la unitãtile de primiri urgente si, odatã internati, au garantia cã li se fac investigatiile necesare si li se dã un tratament.
Ministerul SĂŁnĂŁtĂŁtii a precizat mereu cĂŁ vrea ca medicina primarĂŁ sĂŁ aibĂŁ un rol mai important, numai cĂŁ niciodatĂŁ nu a dotat cabinetele cu aparaturĂŁ sau nu a impus medicilor sĂŁ facĂŁ dotĂŁri minime. La fel si de aceastĂŁ datĂŁ cĂŽnd a decis doar majorarea veniturilor doctorilor de familie cu 15%, adicĂŁ punctul per capita (pentru fiecare pacient de pe lista doctorului) va creste de la 3 lei la 3,5 lei, asta pentru a stimula doctorii sĂŁ nu mai trimitĂŁ atĂŽt de multi pacienti la spital.