 Zimbrul, din nou liber în Muntii Neamtului
• Parcul Natural Vînãtori Neamt a eliberat joi, în sãlbãticie, primul grup de zimbri • evenimentul, unic în tarã, a avut loc în zona Chitele, din comuna Crãcãoani • „Sperãm din tot sufletul ca reîntoarcerea acestui simbol national sã ne întoarcã la virtutile natiei“, a spus Sebastian Cãtãnoiu, directorul Parcului Vînãtori Neamt • „Oportunitatea ne obligã sã continuãm eforturile de a duce tara în clubul select al tãrilor cu populatii viabile de zimbru în libertate“, a spus biologul Rãzvan Deju, managerul proiectului •
22 martie 2012, o zi de referintã pentru Parcul Natural Vînãtori Neamt, care a a reusit, dupã ani de eforturi si multe greutãti întîmpinate, sã creeze conditiile necesare eliberãrii primului grup de zimbri în sãlbãticie. Evenimentul, o premierã pentru România, a avut loc joi, în zona Chitele din comuna Crãcãoani, unde trei masculi si douã femele au pãsit pentru prima datã în afara tarcului, surprinsi sã vadã poarta larg deschisã spre pãdure. Zona aleasã pentru eliberarea legendarelor animale este una izolatã, aflîndu-se la circa 5 kilometri de o asezare umanã. Traseul nu este unul facil, astfel cã o parte dintre reprezentantii mass-media dornici sã ajungã la Chitele s-au grupat la intrarea în satul Magazia. Masinile au pornit una dupã alta, pe un drum asfaltat, dar destul de sinuos. Cerul care fusese dimineatã acoperit de nori, se limpezise, vestind o zi însoritã de primãvarã. Ici-colo se mai zãrea pe dealuri cîte un petec de zãpadã. Asfaltul s-a terminat, semn cã ne îndepãrtãm treptat de civilizatie. O bisericutã albã si cochetã se zãreste pe un delusor, împrejmuitã de un gard îngrijit, dezvãluind credinta si apropierea de cele sfinte a oamenilor locului. Se simte aer rece de munte, iar în zonele umbrite e zãpadã. Se zãreste cineva cu o geacã rosie care ne face semn sã oprim, rugîndu-ne sã lãsãm masinile acolo fiindcã mai sus drumul se îngusteazã prea mult. Un copil în haine populare ne ureazã bun venit si ne înmîneazã cîte o hîrtie cu recomandãri din partea organizatorilor, pentru a nu atrage furia zimbrilor. În fatã se deschide o vale largã. În stînga, un cort pentru oficialitãti, lîngã un perete de brazi înalti, pe lîngã care se itea un pîrîias. În niste ceaune mari fierbeau pe pirostrii fasole, tochiturã, mãmãligã, iar pe o masã se vedea o putinã de brînzã, toate pentru ospãtarea participantilor, de la final.
„Ne-am întors în urmã cu 150-160 de ani“
Privelistea oferitã de natura sãlbaticã îti tãia rãsuflarea. Chiar te simteai rupt de lume, mai ales cã nici telefonul nu mai suna, nefiind semnal. Mergem sã-i vedem pe eroii zilei. Zimbrii erau mai la deal, într-un tarc de lîngã cabana de monitorizare Chitele, o constructie cu etaj, din lemn vopsit galben, iar în fatã era un iaz albãstrui. Un zimbru rumega linistit într-un staul acoperit, altii urcaserã mai sus, parcã încercînd sã se fereascã de zarva cu care nu erau obisnuiti.
Niste cameramani ignoraserã avertismentele si filmau urcati pe lemnele ce îngrãdeau tarcul, la cîtiva metri de maiestuoasele mamifere. Un îngrijitor i-a îndepãrtat, spunîndu-le cã zimbrii pot trece prin gard ca prin brînzã. ÃŽntre timp au ajuns si oficialitãtile, prefectul, presedintele CJ, seful Politiei Neamt, un reprezentant al Romsilva de la Bucuresti, primarii din zonã. Sebastian Cãtãnoiu, directorul Parcului Vînãtori, a urat tuturor bun venit si le-a înmînat rînd pe rînd microfonul invitatilor, mentionînd cã de acum înainte în managementul speciei trebuie sã se implice si autoritãtile statului, pentru ca programul de reintroducere în libertate a zimbrilor sã aibã succesul scontat. ÃŽn prezent, specia este scãpatã de pericolul disparitiei totale, existînd cam 4.400 de exemplare. Ultima mentiune despre existenta unui zimbru în România, în libertate, dateazã din 1852, cînd un braconier a recunoscut cã a împuscat un exemplar în Muntii Maramuresului. „Venind dinspre civilizatie în aceastã zonã, fãrã asfalt, fãrã semnal la telefon, nu ati fãcut doar o deplasare în spatiu, ci si una în timp, v-ati întors în urmã cu 150-160 de ani. Acum reusim, cu eforturi si greutãti, sã reconstruim ce s-a stricat atunci si sperãm din tot sufletul ca reîntoarcerea acestui simbol national sã ne întoarcã la virtutile natiei“, a spus Sebastian Cãtãnoiu.
Proiect început în 1999
Despre proiectul derulat la Vînãtori a vorbit si colegul sãu, biologul Rãzvan Deju: „Initiativa refacerii acestei specii în Muntii Neamtului în libertate dateazã de peste 15 ani, fiind fãcute o serie de studii si cercetãri de cãtre Institutul de Cercetãri si Amenajãri Silvice Bucuresti si Societatea Zoologicã Regalã din Londra. Programul de reintroducere a zimbrului derulat de Parcul Vînãtori a început în 1999, iar primii pasi mai consistenti s-au fãcut în 2003. Se doreste nu numai punerea în libertate a speciei, dar si recuperarea spiritualã a acestuia, obtinerea de beneficii pentru comunitãtile locale, dezvoltarea durabilã a zonei avînd zimbrul drept fanion“. Vor mai fi si alte eliberãri, pentru a se ajunge la nucleu de peste 20 de exemplare libere. „Sîntem mîndri cã lucrãm cu acestã specie - simbol national, si oportunitatea ne obligã sã continuãm eforturile de a duce tara noastrã într-un interval scurt de timp în clubul select al tãrilor cu populatii viabile de zimbru în libertate“, a concluzionat Rãzvan Deju. Proiectul de conservare a speciei zimbru este cofinantat de Fondul European de Dezvoltare Regionalã si are o duratã de implementare de 36 de luni, de la 1 aprilie 2010 pînã la 31.03.2013, valoarea totalã fiind de 1.465.121 lei. Au luat cuvîntul si reprezentatii finantatorilor. Tania Mihu, coordonator national al GEF-SGP (Fondul Global de Mediu - Programul de Granturi Mici) a mentionat cã Parcul Vînãtori a fost unul dintre principalii beneficiari ai programului de granturi, iar realizãrile lor au fost la cel mai înalt nivel: „Ceea ce au realizat pînã astãzi este unic pe plan national, dar totodatã, prin acest proiect creste semnificativ si contributia României în implementarea conventiei pentru conservarea biodiversitãtii la care tara noastrã este parte“. Si Miruna Postaru, reprezentanta POS Mediu Bacãu, a avut cuvinte de laudã: „Cred cã sînt în asentimentul tuturor colegilor mei din Ministerul Mediului cã acest proiect este cel mai mediatizat si cel mai frumos dintre cele de pe Axa 4 si sînt mîndrã cã s-a implementat la noi, în zona Moldovei“.
ÃŽncepe o nouã „aventurã“
În program a fost si un moment folcloric al copiilor din Crãcãoani, apoi s-a trecut la eliberarea zimbrilor. Prefectul, presedintele CJ si primarul din Crãcãoani au fost invitati sã taie panglica tricolorã de lîngã tarc si sã dezveleascã o placã pe care erau încrustate, spre aducere aminte, detalii despre eliberarea primului grup. Oficialii au primit si un cadou de la Sebastian Cãtãnoiu, ceva împachetat în hîrtie albã. Vasile Pruteanu a glumit în legãturã cu continutul, dînd de înteles cã sperã sã nu fie ceva incriminator. S-a dovedit cã era doar un triunghi de tablã, conturat cu rosu, cu un zimbru desenat în mijloc, o modalitate de a semnala cã e interzis ca cineva sã pofteascã la friptura de zimbru. Sebastian Cãtãnoiu si-a dorit ca multe semne similare sã fie puse prin pãduri. Multimea, în frunte cu cameramanii , s-a lipit curioasã de gardul tarcului. Un îngrijitor flutura o sacosã coloratã, lovind într-o gãleatã de tablã umplutã cu mere, ca sã ademeneascã zimbrii spre iesire. Cu pasi mici iese primul exemplar. Este o femelã, întotdeauna ele sînt conducãtoarele grupului, ne spune profesoara Sabina Petrariu, lidera unui club ecologic din Vînãtori. Trec cîteva minute pînã cînd se hotãrãste sã iasã si ultimul, iar multimea izbucneste în aplauze. Cei de la Parc se reped sã închidã poarta în urma animalelor. Acestea mai zãbovesc cîteva momente în zonã, iar masculii îsi freacã coarnele de copaci sã-si însemne teritoriul, intrînd în pãdure. Îi asteaptã o viatã nouã, o adevãratã aventurã atît pentru ei, cît si pentru specialistii Parcului care le vor fi de acum înainte pe urme, cu ajutorul radio-telemetriei.
|
Autentificare
