Zimbrii nu se dau în codrii Neamtului
n grupul de zimbri eliberat sãptãmîna trecutã în zona Chitele, din comuna Crãcãoani, preferã sã stea mai mult în zona tarcului, unde gãsesc fîn si concentrate • directorul Cãtãnoiu a declarat cã zimbrii nu se vor mai întoarce atunci cînd vor gãsi hranã suficientã în pãdure • la eliberarea zimbrilor s-a tinut cont si de „personalitatea“ lor •
Cei cinci zimbri eliberati exact acum o sãptãmînã în zona Chitele, din comuna Crãcãoani, nu sînt dispusi deocamdatã sã trãiascã pe cont propriu, în pãdure. Fiindcã sezonul de vegetatie încã nu a început, lipsa hranei naturale îi determinã sã se întoarcã zilnic la staulul cu fîn si concentrate din incinta tarcului unde au fost tinuti înainte de eliberare. Portile sînt lãsate permanent deschise, astfel încît cei trei masculi si douã femele sã intre si sã iasã oricînd doresc. Specialistii Parcului Natural Vînãtori, artizanii proiectului pilot de reintroducere a zimbrului în habitatul sãu natural, nici nu-si doreau ca mamiferele sã pãrãseascã brusc zona în care au fost cazate. Din acest motiv deschiderea portilor spre libertate s-a fãcut acum, la începutul primãverii si nu într-un alt moment al anului. „Zimbrii au hãlãduit un pic, au explorat zona, dar neavînd o hranã consistentã si sigurã prin pãdure, se întorc la locul de hrãnire. Nu e rãu cã vin înapoi. Dacã am fi vrut sã plece de tot închideam portile si nu le mai dãdeam mîncare. ÃŽnsã le vom da hranã în continuare, cît timp vor dori, pentru ca tranzitia sã fie usoarã. Vrem sã-i obisnuim sã vinã, ca sã se întoarcã aici si în sezonul rece. Programul de hrãnire e la fel ca înainte. Dimineata le punem fîn si concentrate, iar la amiazã primesc restul de concentrate. Nu se vor mai întoarce decît atunci cînd vor gãsi hranã suficientã prin pãdure“, a declarat inginerul Sebastian Cãtãnoiu, directorul Parcului Vînãtori. Vor mai fi si alte eliberãri succesive, dorindu-se sã se ajungã la un nucleu de peste 20 exemplare în sãlbãticie. ÃŽn primul grup au fost introdusi mai multi masculi decît femele din mai multe motive. Unul ar fi cã zimbrii devin de obicei solitari vara, cînd strãbat un areal oarecum diferit de al femelelor si în suprafatã de douã ori mai mare, oferind o perspectivã mai largã asupra modului de utilizare a habitatelor si despre preferinta refugiilor. La selectia masculilor s-au avut în vedere si alte aspecte, unele tinînd strict de personalitatea lor. ÃŽn lupta pentru suprematie mai apãreau conflicte cu ceilalti masculi din tarc, asa cã eliminîndu-se cîtiva dintre ei s-au redus tensiunile. Unul din zimbri a fost ales fiindcã firea sa independentã le-a dat deseori de furcã îngrijitorilor. Nu o datã s-a întîmplat sã rupã îngrãditura tarcului de aclimatizare din zona parcului Vînãtori si sã plece, ajungînd inclusiv pe la schitul Pocrov al Mãnãstirii Neamt. Animalele eliberate au o structurã geneticã valoroasã, fiind exemplare mature, cu vîrsta cuprinsã între 7 si 12 ani. Fiecare dintre ele are prevãzut în jurul gîtului cîte un radiocolar pentru a fi monitorizate permanent. Se vor evalua si noi coridoare de migratie, fiindcã la 80 de kilometri de zona Chitele, la granita dintre Ucraina si România existã o populatie de zimbri în libertate cu care exemplarele nemtene s-ar putea întîlni la un moment dat. Un program de reintroducere în libertate a acestei specii este derulat în România doar de cãtre Administratia Parcului Natural Vînãtori Neamt. Proiectul „ÃŽmbunãtãtirea stadiului de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînãtori Neamt“ este finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionalã si are o duratã de implementare de 36 de luni, de la 1 aprilie 2010 pînã la 31.03.2013, valoarea totalã fiind de 1.465.121 lei. Scopul este obtinerea unui statut de conservare favorabil în zona Parcului Vînãtori, astfel încît în perioada ulterioarã încheierii proiectului sã se poatã asigura existenta unei populatii viabile de zimbri, pentru început în zona PNVNT si în viitor în partea nordicã a Carpatilor Orientali. ÃŽn prezent la Vînãtori-Neamt se mai aflã 6 exemplare în cadrul grãdinii zoologice si alti 19 zimbri au rãmas în tarcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafatã împrejmuitã de 180 de hectare de teren, unde se încearcã obisnuirea cu semilibertatea pentru ca în timp sã fie repopulate pãdurile cu aceastã specie legendarã. Este posibil ca o parte dintre ei sã facã parte din urmãtoarele grupuri ce vor fi eliberate, dar cei de la Parcul Vînãtori se gîndesc si la aducerea unor alte exemplare din tarã sau strãinãtate, încercînd sã acceseze alte proiecte care sã ofere sursele necesare de finantare.
|