Bogata si frumoasa Românie, dar...

Am colindat multe tĂŁri ale Europei si nu numai, am fost plĂŁcut impresionat de unele si mai putin impresionat de altele, dar am constatat cĂŁ mintile si puterea creatoare a fiecĂŁrei natii si-a pus amprenta specificĂŁ asupra fiecĂŁrui popor! Creatorul le-a ĂŽnzestrat pe fiecare cu anumite bogĂŁtii si cu o anumitĂŁ stare spiritualĂŁ. DacĂŁ mergi ĂŽn Italia, vezi realizĂŁrile lor ĂŽn domeniul artei, filozofiei, muzicii, chiar dacĂŁ influenta spiritului grec se poate observa ĂŽn ceea ce au lĂŁsat posteritĂŁtii. În Spania ĂŽnsĂŁ, tiparul Evului Mediu a iesit din obisnuitul constructiilor clasice prin opera lui Gaudi. Germania a trecut prin perioade mai putin plĂŁcute, dar gratie unor cetĂŁteni cu har s-au instaurat ordinea, disciplina si ĂŽn mod deosebit constiinta muncii, iar spiritual a ĂŽnflorit si s-a ĂŽmbogĂŁtit, lĂŁsĂŽnd opere nemuritoare cu putere de a directiona si alte popoare. Nici noi, românii nu am dus lipsĂŁ de oameni si minti luminate ce si-au demonstrat virtutile creatoare, spiritul patriotic si mobilizarea celor multi spre binele natiunii atĂŽt de ĂŽncercatĂŁ de „bunii“ nostri vecini. Avem o tarĂŁ frumoasĂŁ cum putine sĂŽnt ĂŽn Europa si, mai mult decĂŽt atĂŽt, este si bogatĂŁ. AnalizĂŽnd elementul de bazĂŁ a existentei noastre, pĂŁmĂŽntul atĂŽt de roditor, capabil sĂŁ asigure hrana unei populatii de patru ori mai mare decĂŽt populatia tĂŁrii, multi români nu realizeazĂŁ sau nu vor sĂŁ aprecieze prin atitudinea lor, aceastĂŁ bogĂŁtie. AstĂŁzi, ĂŽn România totul este lĂŁsat la libera alegere a unor oameni, de altfel de lĂŁudat, dar insuficienti ca numĂŁr pentru a fi capabili de a asigura nevoile neamului! Natia este invadatĂŁ de tot felul de magazine, cu produse „ĂŽmbibate“ de E-uri, cu scopul mai mult sau mai putin disimulat de a reduce populatia tĂŁrii. SĂŽnt revelatoare spusele secretarului de stat Henry Kissinger - „Depopularea ar trebui sĂŁ fie cea mai mare prioritate a politicii externe fatĂŁ de lumea a treia, pentru cĂŁ economia SUA va necesita cantitĂŁti tot mai mari de minerale din strĂŁinĂŁtate, ĂŽn special din tĂŁrile mai putin dezvoltate. Puterea este cel mai puternic afrodisiac. Populatia ĂŽn vĂŽrstĂŁ este consumatoare inutilĂŁ? Populatia lumii trebuie redusĂŁ cu 50%“. Sper cĂŁ nu numai eu mĂŁ minunez ĂŽn fata acestor afirmatii si mĂŁ ĂŽntreb dacĂŁ domnul de mai sus are asemenea gĂŽnduri si faptul cĂŁ si domnia sa este ĂŽn vĂŽrstĂŁ, nu ar fi bine sĂŁ ĂŽncepem cu el? Problema agriculturii este o temĂŁ deosebit de importantĂŁ pentru orice natie si sper cĂŁ oamenii de specialitate ĂŽn frunte cu Academia de Stiinte sĂŁ-si mai lase scaunele „cĂŁldute“, cu salarii ce sfideazĂŁ suferinta celor multi si sĂŁ-si afirme mult mai hotĂŁrĂŽt atitudinea de redresare a acestui domeniu. Este inadmisibil ca, avĂŽnd un patrimoniu de invidiat, cu calitatea pĂŁmĂŽntului si un bazin hidrografic ce reprezintĂŁ 30% din apele Europei, sĂŁ nu avem o agriculturĂŁ independentĂŁ de capriciile vremii, iar natia sĂŁ fie ĂŽndestulatĂŁ prin muncĂŁ si initiativĂŁ cu bani din contributia celor multi (adicĂŁ de la buget). MĂŁ ĂŽntreb: oare ne ĂŽmpiedicĂŁ cineva?

„Vom ajunge strĂŁini, sclavi ĂŽn propria tarĂŁ, dacĂŁ nu cumva chiar sĂŽntem“

Fondurile europene sĂŽnt bine venite, dar ca sĂŁ stai cu mĂŽna ĂŽntinsĂŁ si sĂŁ nu ai initiative necesare poporului din care faci parte, gĂŽndul mĂŁ duce la dirijorii din interior, a unor malefici sau de tipul celor din afarĂŁ (UE, FMI) ce ne mentin ĂŽn aceastĂŁ stare pentru a avea piatĂŁ de desfacere. Vom ajunge strĂŁini, sclavi ĂŽn propria tarĂŁ, dacĂŁ nu cumva chiar sĂŽntem, iar munca celor multi si bogĂŁtiile, resursele românilor vor pleca ĂŽn afara tĂŁrii (sĂŽnt ĂŽnmagazinate ĂŽn bĂŁnci strĂŁine). De ce trebuie sĂŁ fim la discretia strĂŁinilor care, ĂŽn lĂŁcomia lor, utilizeazĂŁ tot felul de substante chimice si metode de maturizare ce prejudiciazĂŁ sĂŁnĂŁtatea românilor. România, stat european, ĂŽnconjurat din toate pĂŁrtile de state slave, cu exceptia unui rĂŁtĂŁcit prin Europa, a rezistat de-a lungul a peste douĂŁ milenii nĂŁvĂŁlirilor barbare (tĂŁtari, turci, rusi, nemti), toti „flĂŁmĂŽnzi“ de resursele tĂŁrii noastre. Cei enumerati mai sus au folosit forta fizicĂŁ, iar azi ne confruntĂŁm cu invadatori mult mai cinici ce utilizeazĂŁ metode mai perfide, de tipul ĂŽnfometĂŁrii, salarii mici, diminuare a pensiilor, reducerea paturilor din spitale, diminuarea sau suprimarea ajutoarelor sociale etc. Mijloacele de informare ne bombardeazĂŁ cu imaginile unor reprezentanti de tipul lui Jeffrey Franks (individ cu pantofii rupti ĂŽn talpĂŁ) cu geanta lui ĂŽn care stau ascunse „indicatiile“ de a mai privatiza cutare sau cutare obiectiv, pe nimica toatĂŁ - dacĂŁ se poate! Trist e cĂŁ reprezentantii nostri, alesi de noi, vĂŽnd tara bucatĂŁ cu bucatĂŁ, ca si cum un NĂŁstase, Ciorbea, Radu, IsĂŁrescu, TĂŁriceanu, Boc, Ungureanu sau BĂŁsescu ar fi proprietarii de drept ai acestei tĂŁri! Poporul este ca si inexistent! Acesti reprezentanti ai FMI ne ĂŽmbie cu asa-zisi bani ce se tipĂŁresc ĂŽn SUA (Rezerva FederalĂŁ privatizatĂŁ din 1913) si mĂŁ ĂŽntreb: acesti bani au acoperire valoricĂŁ? InformĂŽndu-mĂŁ, am aflat cĂŁ ĂŽn lume au fost si sĂŽnt tĂŁri ce s-au desprins de dictatura institutiilor financiare ce dominĂŁ lumea, precum Argentina, Venezuela, Columbia, Brazilia, Rusia. Exemplul cel mai pregnant ĂŽl reprezintĂŁ Brazilia, al cĂŁrei presedinte, atasat de popor si pentru popor, numit Lula, a demonstrat lumii cĂŁ Unirea CetĂŁtenilor ĂŽndepĂŁrteazĂŁ orice impunere din afara tĂŁrii. DacĂŁ guvernul bĂŁncii române ar fi un adevĂŁrat român, ar emite moneda, investitiile ar ĂŽncepe, locurile de muncĂŁ ar da de lucru românilor, dĂŽnd posibilitatea acestei generatii sĂŁ participe la reconstructia societĂŁtii românesti distrusĂŁ, atĂŽt cĂŽt mai era, la indicatiile celor de afarĂŁ si executate cu mult zel de reprezentantii alesi de noi. SĂŽnt sigur cĂŁ veti comenta si pe bunĂŁ dreptate, va apĂŁrea inflatie. Da, dar aceasta se va ameliora ĂŽn urmĂŁtorii ani, prin munca celor multi si harnici. Comentariile vor continua cu situatia din ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt.