 Muntele
Dimineatã în miez de primãvarã. Ceahlãul... „bãtrînul rege al Carpatilor Moldovei..., împrejurat de o liniste sfîntã, care te face sã te crezi pe alt tãrîm...“ spunea cîndva Alexandru Vlahutã. E întocmai, numai cã acum e împrejurat pînã aproape de poale de ceturile nerisipite ale noptii. Se bãnuie undeva înãltimile si piscurile stîncoase care nu se lasã încã în voia privirii. Se dezvãluie treptat, încet si fãrã grabã, cu acea domoalã zãbavã împrumutatã parcã oamenilor locului.
Evenimentul
ÃŽn zilele de 25 si 26 aprilie, 2012, în statiunea turisticã Durãu au avut loc trei evenimente organizate de Forumul Montan din România în colaborare cu Filiala Neamt a acestui organism. Actiunea s-a desfãsurat sub sigla Academiei Române - Centrul de studii si cercetãri de biodiversitate agro-silvicã si Centrul de Economie Montanã din cadrul Institutului National de Cercetãri Economice (INCE). Dupã ce miercuri, 25 aprilie, a avut loc Reuniunea Comitetului Director si masa rotundã cu caracter stiintific, avînd ca tematicã biodiversitatea si valorificarea caltãtii produselor agroalimentare montane, joi, 26 aprilie, s-a desfãsurat Adunarea generalã a Filialei Neamt, în cadrul primitor oferit de Centrul Cultural- Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul“ al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Au participat oameni politici, academicieni, precum Ovidiu Bojor, Alecu T. Bogdan, cadre universitare din toatã tara, invitati din strãinãtate si din tarã, printre care prof. ing. Beniamino Faoro, dr. Virgil Rãzesu si dr. Costache Andone, primari ai comunelor din zonele de munte si, bineînteles, presedintele Forumului Montan din România, prof. univ. dr. Radu Rey.
Împreunã
Se începe, asa cum se cuvine cu un „Hristos a înviat!“ si se continuã cu rememorãri din pionieratul proteguirii muntelui, precum si cu înmînarea unor diplome de recunostintã unor personalitãti devotate dezvoltãrii montane, printre care se regãsesc Radu Rey, Suzana Geangalãu si doctorul Costache Andone. ÃŽn mesajul sãu, adresat participantilor, presedintele Filialei Neamt a F.M.R., dr. ec. Lazãr Latu, a spus printre altele: „ÃŽn acesti doi ani, de la înfiintarea Filialei Neamt a Forumului Montan din România, am reusit sã formãm o echipã care sã poatã lucra bine, a cãror membri, cu ocupatii, interese si responsabilitãti diferite, în organizatii diferite, se întrunesc ori de cîte ori este nevoie, comunicã si lucreazã bine. Trebuie sã stiti cã în acesti doi ani, membrii Consiliului director s-au strãduit, au fãcut tot ce a tinut de ei, în actualul context economic, social si politic din tara noastrã, într-un sistem de voluntariat de sutã la sutã, pentru a contribui cu ceva semnificativ la îmbunãtãtirea vietii locuitorilor de la munte. Actiunea de astãzi nu reprezintã o dare de seamã, ci un prilej de bucurie cã sîntem împreunã, cã putem prelua propunerile dumneavoastrã si ale invitatilor, propuneri care pot sã conducã la îmbunãtãtirea vietii comunitãtilor montane.“
Dezbateri
Pe ordinea de zi a Adunãrii s-au aflat: Raportul Consiliului director privind activitatea Filialei Neamt a F.M.R., raportul presedintelui si al cenzorului, bilantul financiar-contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2012, precum si planul de actiune pentru perioada aprilie 2012 - aprilie 2014, aprobarea Regulamentului intern, modificarea statutului, toate acestea urmate, firesc, de dezbateri. Tot în cadrul adunãrii au fost prezentate cîteva interesante comunicãri: „Stiinta în serviciul muntelui“ - Vasile Avãdanei, „Oportunitãti de afaceri cu animale din rasa Angus pentru zona de munte“ - Vasile Pachiteanu si elvetienii Andreis Kaspar si Daniel Niklaus, „Brandingul si drumul de la o etichetã la crearea unui brand de succes - Otilia Magheru. Un cuvînt incisiv si totodatã povãtuitor în ceea ce priveste apãrarea dreptului muntelui si repudierea practicilor actuale ale profitorilor nãrãviti la toate resursele a avut prof. ing. Beniamino Faoro, presedintele Camerei Europene a Expertilor pentru Europa de Est. Raportul de activitate al Consiliului director dezvãluie cîteva date importante privind functionalitatea si dezvoltarea filialei (cresterea numãrului de membri la 76, din care 15 consilii locale, 4 persoane juridice si 57 de persoane fizice), promovarea filialei la nivel national si international prin participare la manifestãrile organizate de Consiliile locale si primarii din zona de munte, la conferinte, seminarii si sesiuni de comunicãri stiintifice interne si internationale, precum si actiunile concrete întreprinse de cãtre membrii Consiliului director în vederea sprijinirii populatiei si comunitãtilor din zona de munte. La acest punct au fost subliniate dezbaterile privind dosarele depuse la APIA de cãtre fermieri, concesionarea pãsunilor comunale de cãtre Asociatiile comunale ale crescãtorilor de animale, interzicerea pãsunatului în pãdure, impozitarea veniturilor realizate în cadrul stînilor. Totodatã, s-au fãcut eforturi, de cãtre conducerea Forumului Montan din România, în frunte cu presedintele Radu Rey, privind reînfiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane, pentru obtinerea statutului de personalitate juridicã a C.F.I.D.E.C., a obtinerii recunoasterii statutului de utilitate publicã a Forumului Montan din România. ÃŽnfiintarea „Consortiului pentru dezvoltarea comunitãtilor montane din România prin ecoproduse, MONTREY-Ro“, asociatie cu personalitate juridicã, autonomã, apoliticã si neguvernamentalã, de drept privat, fãrã scop patrimonial, are ca membri fondatori Forumul Montan din România, Federatia Agricultorilor de Munte Dorna, Asociatia Nationalã pentru Dezvoltare Ruralã Montanã „Remontana“ si Filiala Neamt a Forumului Montan din România.
Hrana muntelui
ÃŽn pauzã, pe mesele lunge din holul asezãmîntului si-au fãcut aparitia bunãtãtile curate aduse de primarii comunelor participante. E un festin pur românesc, cu produse care de care mai îmbietoare si unde, alãturi de brînzeturi, cîrnãciori si pastrame, printre clondirele de rachiu adevãrat îsi gãsesc locul cuvenit traditionala pascã si cozonacii rumeni si îmbietori. ÃŽn cuvîntul sãu, presedintele Forumului Montan din România, prof. dr. Radu Rey, s-a exprimat ca întotdeauna plastic: „De ce-am spus eco-bio? Din cauza polimorfismului floral, din cauza apei curate, din cauza bunei oxigenãri, din cauza cresterii extensive a animalelor, ceea ce înseamnã miscare, ceea ce înseamnã transpiratii, deci eliminare de toxine, si vedeti un adaos urias care înseamnã poliflora ruralã montanã, din care cincisprezece la sutã sînt plante medicinale, si care dau o culoare biologicã superioarã si ireproductibilã în altã parte, produsului final, laptele si carnea. Mai sînt ele si alte lucruri, mai mici, dar astea trebuie sã le transformãm în brand. Cã n-avem altceva; noi nu putem concura cu sesul la calitate. Pe bazã de rentabilitate economicã, ne taie si ne bat si ne spulberã; asta e. Odatã cu criza economicã, si-au dat seama si cei de la Comisia europeanã de importanta micilor ferme. Pentru cã în caz de crizã, primii care se prãbusesc sînt cei mari. Si dacã dupã douã rãzboaie mondiale, marile proprietãti mosieresti, care erau înainte boieresti, au fost jefuite si distruse la prima viiturã care ne-a trecut prin tarã. Astea mici au salvat tara de la foamete. Mica productie. Dar mica productie înseamnã o divizare rationalã a pãmîntului, utilizare mai economicoasã a resurselor. Domnii primari care sînt astãzi aici vor pleca îmbogãtiti de întelegerea unor lucruri noi. Si vreau sã-i vãd hotãrîti acum sã mobilizeze masele. Cãci masele sînt încã în mîna lor. Si apoi, mica productie înseamnã diversitate si fond cultural. Cãci fondul cultural si spiritual în gospodãria tãrãneascã se regãseste cel mai solid. Cãci tãranul de la munte are cea mai grea viatã si cea mai mare nevoie de Dumnezeu în fiecare zi“.
„Eu l-am descoperit pe Dumnezeu în munti“
Academicianul Ovidiu Bojor e unul dintre cei mai vechi si mai cunoscuti tãmãduitori prin valorificarea virtutilor secrete ale plantelor. Agil si optimist la vîrsta sa venerabilã, acceptã cu plãcere sã ne rãspundã la cîteva întrebãri pe care, bãnuind provocarea, le rostuieste în sprijinul sustinerii unor dimensiuni spirituale.
„Da, eu l-am descoperit pe Dumnezeu în munti. Eram în Himalaia. Si m-am întrebat: aici era lãcasul zeilor? Am putut pãtrunde cu colegul meu nepalez. Era munte sacru, deci inaccesibil. Si la ora douã noaptea, m-am trezit dupã primul somn. Era o lunã plinã si bolta înstelatã. Iar ghetarii, la 7.600 de metri, erau luminati ca ziua. Si m-am întrebat: Unde or fi zeii? Si atunci mi-a venit în minte fuga dupã zei. Ce înseamnã asta? Fuga dupã cunoastere, fuga dupã întelepciunefuga dupã bunãtate. ÃŽn momentul în care urmãm calea zeilor, sîntem aproape de ei, interesant, nu?, ei fac un pas înainte. Si în permanentã vom rãmîne în urma lor. E numai o aspiratie, în cele din urmã. Semnificatia adevãratã este aceea cã muntele are un spirit. Pentru mine, muntele este în primul rînd cunoastere. Cu cît urci mai sus, cu atît orizontul se mãreste, se deschide. Mai faci un pasd, vezi mai mult. Asta este adevãrata semnificatie simbolicã a orizontului cunoasterii. Orizontul iubirii, orizontul întelepciunii si a vietii vesnice. Binele trupesc al omului este inseparabil de binele spiritual. Prima conditie este iubirea. Iubirea fatã de Creator si fatã de altii, de cei din jur; începînd de la furnicã si pînã la homo sapiens. Iatã Ceahlãul! Acum e înconjurat de nori. Dar sã nu uitãm niciodatã: ne ridicãm deasupra norilor si strãluceste soarele. Deasupra lor, soarele e vesnic. Aceastã pregnantã a spiritului economic face bine spiritului uman? Face bine cu o conditie: aceea ca noi, încãrcati de spiritualitate, de traditie, de istorie, de tot ce vreti, sã transmitem celor din Uniunea Europeanã sã învete si ei despre aceste lucruri. Si atunci ne vor putea întelege. Eu m-am nãscut în orasul viorilor, la Reghin, pe strada Gãrii nr. 18, si stiu ce înseamnã vibratia si rezonanta“. Interesant e cã afarã, între timp, muntele s-a lepãdat de neguri si nori si strãluceste fericit scãldat de soare...
|
Autentificare
