Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2012
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 1 Mai 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Soimaru: „Eu stiu cã-s de-al Soimãrestilor lui Sadoveanu

Soimaru: „Eu stiu cã-s de-al Soimãrestilor lui Sadoveanu

• Mitricã Soimaru, fostul director al Directiei Agricole, este urmas al „Neamului Soimãrestilor“, operã a scriitorului Mihail Sadovean: „Eu stiu cã-s de-al Soimãrestilor lui Sadoveanu de la bunicul de pe tatã • legãtura cu legendarul Tudor Soimaru este motiv de mîndrie pentru Mitricã, cel care si-a botezat fiul si un nepot cu numele personajului principal din roman • acum la pensie, Mitricã Soimaru se îngrijeste de o pepinierã de pomi fructiferi la Girov •

O discutie la prima orã a diminetii cu Mitricã Soimaru, fost director al Directiei Agricole Neamt si, mai nou, furnizor de pomi fructiferi altoiti, obtinuti în pepiniera proprie, are menirea de a te plimba prin problemele trecutului si de a te trezi la viitor, fãcîndu-ti ziua altfel decît de obicei. Aflînd cã este urmas al Soimãrestilor lui Sadoveanu, l-am contactat telefonic pentru a afla mai multe amãnunte si pentru a stabili detaliile unei întîlniri. A rãspuns iute si scurt, aproape militãrese. A acceptat sã îl fotografiem în mijlocul pomilor de la Girov, dar n-a avut timp de vorbã. „Gãsim o zi cînd plouã, cînd nu pot sã fac treabã!“, ne-a spus în timp ce mai vorbea cu cîte un client interesat de a-si procura pomi fructiferi. Vãzîndu-l cã nu îsi permitea sã stea la „povestiri istorice“, am stabilit sã ne revedem, cînd avea sã tinã ploaia cu noi. Asa cã am urmãrit progoza meteo si a rãmas sã ne vedem într-o zi, pe la opt. Neam de rãzes asezat si cu respect fatã de cuvîntul dat, Mitricã Soimaru a venit parcã dupã un ceas elvetian, cãci la opt fix se prezentase la documentarea noastrã. S-a asezat tihnit pe un scaun si n-a vrut cafea sau apã, ci a început sã povesteascã, parcã vrînd sã afle si altii cum e sã stii din ce vitã de soi de tragi. „Eu stiu cã-s de-al Soimãrestilor lui Sadoveanu de la bunicul de pe tatã. El a avut opt copii, doi bãieti si sase fete, tata fiind bãiatul cel mai mare. A fãcut rãzboiul si a fost lovit la un picior, rana nevindecîndu-i-se toatã viata. Era lemnar de meserie si pentru cã avea durerea aceea mereu, ne punea pe noi, nepotii, sã învîrtim la un strung cu care el scobea trunchiurile de copaci pentru butoaie. Pe la 5-6 ani, mi-a spus cã noi sîntem nepoti de-ai lui Tudor Soimaru. Pe el în chema Costache Soimaru si a murit la 16 zile de la încorporarea mea. Foarte greu am reusit sã ajung la înmormîntare, dar am ajuns. Cînd am depus jurãmîntul si mi s-a strigat numele, era de fatã un general, Gheorghe Soimaru, care dupã ceremonie m-a chemat la el si m-a întrebat de unde vin. I-am zis cã m-am nãscut la Nãvrãpesti, Iasi, si de pe acolo se trãgea si el“.

„Vãruleeee!“

Este începutul povestii spuse de Mitricã Soimaru, pentru cã întîlnirea cu generalul avea sã se dovedeascã prima punte de legãturã între „neamuri“. Urmãtoarea si cea mai solidã avea sã se întrezãreascã în 1999, cînd un Soimar de peste Prut, Vasile, profesor universitar, avea sã ia la picior toate cãrãrile care duceau la poarta unui român cu numele Soimaru. Asa se face cã a mers în sate cu acest nume dar n-a gãsit vreun om care sã se cheme asa, a mers în orase unde cãuta adresele Soimãrestilor asa cum indicau cãrtile de telefoane. „ÃŽn 1999, aceastã rudã a mea a ajuns la Piatra Neamt. Eram director la Directia Agricolã, dar m-a cãutat acasã. Geamul ferestrei e foarte aproape de poartã si cum stãteam în casã am auzit cãtelusa lãtrînd foarte tare si pe cineva care striga «Vãruleeeee!». M-am uitat pe geam si vãzîndu-l cam negricios, cu mustatã, am zis cã o fi vreun tigan care vinde lemne sau uluce. Am iesit afarã si el a venit la mine si m-a îmbrãtisat. Cu lacrimi în ochi mi-a zis cã simte cã sînt din «Neamul Soimãrestilor», dupã privire. Apoi mi-a zis cã pe sotia lui o cheamã Maria, ca si pe a mea, iar pe fiu Tudor, ca pe bãiatul meu. Am plîns de emotie si de bucurie. Parcã se umplea un gol din suflet, era ceva de genul «chemarea sîngelui». Fusese la Soimãresti, lîngã Tîrgu Neamt, si nu gãsise pe nimeni cu numele ãsta. De mine aflase de la Verseni, comuna Miroslãvesti“, a povestit Mitricã Soimaru si, în ciuda privirii agere, parcã semãnînd cu una de soim, am vãzut cum ochii i s-au umplut de lacrimi de emotie, chiar si dupã atîtia ani de la petrecerea evenimentului.

Adeptul unei vieti sãnãtoase

Mitricã Soimaru si-a petrecut viata cutreierînd judetul în lung si-n lat. Din acest motiv n-a vut sã devinã sedentar odatã cu pensionarea si cu trei ani înainte de a cãpãta acest statut si-a cãutat o preocupare. „ÃŽn 2006 mai aveam trei ani pînã la pensie si m-am decis cã trebuie sã fac ceva ca sã am ocupatie dupã ce ieseam din cîmpul muncii. Am refuzat sã accept ideea de a sta acasã, sedentar. M-am gîndit cã asa as îmbãtrîni mai repede. 50% a contat sã am o ocupatie care sã mã mentinã în activitate si sã nu ajung la medicamente. 25% a contat sã îmi asigur o alimentatie cît de cît naturistã si restul de 25% a fost nevoia de a-mi rotunji pensia. Le-am luat pe toate în calcul si am ajuns sã înfiintez pepiniera. Am ales varianta aceasta dupã ce am vãzut cã nu existã asa ceva în judet si cã livezile mari sînt distruse, iar copacii oamenilor sînt îmbãtrîniti si bolnavi. Plus cã se fãceau si se fac în continuare atîtea case si nimeni nu zideste fãrã sã punã si un copac pe lîngã. Mai aveam si niste actiuni la o fermã si în ciuda reprosurilor sotiei, care voia sã investim în imobiliare, am fãcut pepiniera. Acum mã simt foarte bine, mã misc, sezonul de livrat pomi se cam apropie de sfîrsit, se terminã de plantat marcotele, asa cã treaba e cam gata si pot spune cã greul a trecut. Urmeazã sã punem legumele pentru familia noastrã - toate soiurile, pentru toate gusturile. Avem fructe, avem cîteva pãsãri care ne asigurã necesarul de ouã si pot spune cã sînt un «Soimar» împlinit“, a mai spus Mitricã Soimaru.

„Si aceastã istorisire din vremea cînd strãmosii erau încã dîrji am scris-o în linistea unei prisãci, avînd în inima mea rãsunetul durerii lor“

Povestile cu pensionarul dedicat si îndrãgostit de agriculturã ar putea continua, dar ziua se arãta frumoasã si mai avea treburi de rezolvat, asa cã, mergînd pe principiul „ÃŽntîi munca si apoi distractia“, ne-am luat rãmas bun de la fostul director al Directiei Agricole. N-am ratat însã ocazia de a-l întreba dacã soimii reprezintã o atractie deosebitã pentru el. Aveam sã aflãm cã mai în tinerete le-a studiat comportamentul, a aflat cît sînt de ageri si care erau metodele de a-i dresa, dar cam atît. A fãcut asta mai mult din curiozitate, sã vadã ce îi atrãgea pe Soimãrestii lui Sadoveanu, care a spus cã si el se trage din neamul Soimãrestilor, pe linia mamei sale Profira Ursachi, nãscutã la Verseni, pe malul stîng al rîului Moldova. „Bunicii mei sînt strãnepotii acelor oameni. Si aceastã istorisire de acum trei sute de ani, din vremea cînd strãmosii erau încã dîrji, am scris-o în linistea unei prisãci, avînd în inima mea rãsunetul durerii lor“, si-a încheiat Mihai Sadoveanu opera „Neamul Soimãrestilor“. Altfel spus, interlocutorul nostru, Mitricã Soimaru, are legãturã si cu marele scriitor.

Articol afisat de 2381 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective