POLITISTUL SI SECRETUL STATUII DOMNITORULUI

• un fost dispecer de la Politia Neamt a ales sĂŁ se exprime prin sculpturĂŁ, considerĂŽnd cĂŁ prin aceastĂŁ artĂŁ poate transmite mesajele proprii • de curĂŽnd a asezat pe soclul din fata casei sale o statuie ĂŽntruchipĂŽnd-o pe „Mama Geea“ • de-a lungul anilor a realizat circa douĂŁ sute de busturi, cu lungimi de la cĂŽtiva centimetri pĂŽnĂŁ la cĂŽtiva metri • prima ĂŽncercare a fĂŁcut-o ĂŽn armatĂŁ, cĂŽnd a sculptat un chip de fatĂŁ ĂŽntr-un calup de sĂŁpun •

Viata pietreanului Vasile Negru este una dintre cele care demonstreazĂŁ cĂŁ destinul te poartĂŁ pe unde nu crezi. DupĂŁ o copilĂŁrie ĂŽn satul RĂŁcĂŁciuni, judetul BacĂŁu, acolo unde s-a specializat ĂŽn constructii, dupĂŁ o sansĂŁ enormĂŁ care i s-a ivit ĂŽntr-o singurĂŁ zi, cĂŽnd i s-a oferit posibilitatea de a intra ĂŽn rĂŽndul Ministerului de Interne si ulterior dupĂŁ absolvirea unor cursuri de scoalĂŁ popularĂŁ, acolo unde a ĂŽnvĂŁtat cĂŽteva dintre tehnicile picturii si sculpturii, Vasile Negru este acum ĂŽn ipostaza fericitĂŁ de a se uita pe hartĂŁ si de a arĂŁta cu degetul pe unde „vietuiesc“ lucrĂŁri ale sale, care au cĂŁpĂŁtat viatĂŁ datoritĂŁ dĂŁltii. „Am simtit cĂŁ m-a atras mai mult volumul decĂŽt culoarea“ - a spus cel care nu se considerĂŁ a fi artist, desi se comportĂŁ ca atare. Si spune asta pentru cĂŁ s-a specializat si ĂŽn picturĂŁ si ĂŽn sculpturĂŁ. Vasile Negru locuieste cu sotia sa ĂŽn Piatra Neamt de circa 30 de ani. A fost dispecer la fosta Militie, acum Inspectoratul Judetean de Politie, pe vremea cĂŽnd a primit apartamentul. Nu dupĂŁ mult timp de la intrarea ĂŽn rĂŽndul celor ĂŽn uniformĂŁ a ĂŽnceput sĂŁ cocheteze cu sculptura, asa cĂŁ dese i-au fost serile si noptile petrecute ĂŽn atelierul de lucru, dupĂŁ program. Sotia a fost ĂŽncĂŽntatĂŁ de hobby-ul lui si nu i-a reprosat niciodatĂŁ cĂŁ ĂŽsi petrecea ĂŽn acest fel timpul liber. „Nu a lĂŁsat altele ca sĂŁ sculpteze. Asa cĂŁ nu am avut ce sĂŁ ĂŽi reprosez. M-am supĂŁrat cĂŽnd s-a ĂŽmbolnĂŁvit foarte tare, pentru cĂŁ a lucrat ĂŽn spatii neĂŽncĂŁlzite, iarna, cĂŽnd era mult sub zero grade. Si s-a ĂŽmbolnĂŁvit cĂŁ a ajuns pĂŽnĂŁ la meningitĂŁ. Dar multumim lui Dumnezeu cĂŁ s-a refĂŁcut si acum este la fel de preocupat de sculpturĂŁ si de treburile casnice, de cele care tin de bĂŁrbat ĂŽntr-o casĂŁ“, a spus sotia sculptorului.

Napoleon a meritat doar opt centimetri

LucrĂŁrile lui Vasile Negru ĂŽnseamnĂŁ vreo douĂŁ sute de sculpturi, realizate de cĂŽnd era ĂŽn floarea tineretii si pĂŽnĂŁ acum, ĂŽn prag de 70 de ani. „Am ĂŽnceput sĂŁ cochetez cu pictura si sculptura ĂŽn 1978 si mi-a plĂŁcut mai mult lucrul cu dalta decĂŽt cu pensonul. Prima sculpturĂŁ este un bust al lui Mihai Viteazul, expus ĂŽn 1981 ĂŽn cadrul unei expozitii de grup. Apoi am fĂŁcut sase variatiuni pe aceeasi temĂŁ - Stefan cel Mare, opt busturi ale lui Mihai Eminescu, unsprezece ale lui Iisus. Una dintre lucrĂŁri este la Casa de CulturĂŁ a Sindicatelor, un bust de-al lui Eminescu. Am sculpturi la Oantu, la Izvorul Muntelui, la persoane fizice sau juridice. Cea mai micĂŁ lucrare este un bust de-al lui Napoleon. Are o lungime de opt centimetri. Am considerat cĂŁ atĂŽta meritĂŁ, pentru cĂŁ din cauza lui am pierdut Basarabia ĂŽn 1912“, a povestit Vasile Negru. Discutia cu autorul celor douĂŁ sute de sculpturi este o adevĂŁratĂŁ lectie de istorie si nu numai, nemteanul fiind dispus la conversatii pe toate temele care vin la ĂŽndemĂŽnĂŁ. Este multumit de ceea ce are, de ceea ce a realizat si de posibilitatea de a mai lucra si acum. Iar dupĂŁ planurile actuale se vede cĂŁ e hotĂŁrĂŽt sĂŁ munceascĂŁ serios. „Îmi doresc sĂŁ realizez ĂŽn curte o alee a martirilor si sĂŁ asez ĂŽn ordine busturile lui Decebal, Ioan VodĂŁ cel Cumplit, Constantin BrĂŽncoveanu, Mihai Viteazul si Antonescu“. Se opreste din ĂŽnsiruire si zice cĂŁ nu vrea sĂŁ rescrie el istoria, dar dĂŁ de ĂŽnteles cĂŁ ar mai gĂŁsi un conducĂŁtor al românilor pe care l-ar aseza pe aleea martirilor, dar asteaptĂŁ pĂŽnĂŁ cĂŽnd natiunea ĂŽi va recunoaste meritele, lucru care se va ĂŽntĂŽmpla ĂŽntr-un viitor nu prea ĂŽndepĂŁrtat. Si tot pentru viitor mai are un plan - sĂŁ realizeze „Sabia lui Damocles“. „MĂŁ tot gĂŽndesc cum sĂŁ realizez sculptura asta! Nu stiu ĂŽncĂŁ ĂŽn ce mod pot suspenda sabia care sĂŁ stea deasupra cĂŁpĂŁtĂŽnii decapitate. Dar gĂŁsesc eu o solutie pĂŽnĂŁ la urmĂŁ“, a mai spus fostul politist. PĂŽnĂŁ la a realiza „Sabia lui Damocles“ sau Aleea martirilor, lucrarea de suflet rĂŁmĂŽne o sculpturĂŁ care ĂŽl ĂŽnfĂŁtiseazĂŁ pe Iisus Hristos cu bratele deschise, transmitĂŽnd mesajul biblic „Trimiteti copiii la mine!“. În fata lui Iisus stau Fecioara Maria ĂŽn genunchi si SfĂŽntul Iosif, ĂŽn picioare. Lucrarea se gĂŁseste ĂŽntr-o locuintĂŁ particularĂŁ din satul Oantu.

„Creatie sĂŽnt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai ĂŽncolo...“

Cea mai recentĂŁ realizare este o statuie din ciment si praf de piatrĂŁ, ĂŽnfĂŁtisĂŽnd o fecioarĂŁ de o frumusete angelicĂŁ. „Este un omagiu adus PĂŁmĂŽntului. De aceea am si scris la picioarele sculpturii mesajul «Mamei Geea». NouĂŁ grecii ne-au zis geti, iar romanii daci. Iar planetei noastre i se spune Geea. Am fĂŁcut lucrarea ca omagiu pentru acest pĂŁmĂŽnt, care ne iubeste atĂŽt de mult, ne primeste cu dragoste si cu dragoste ne acceptĂŁ zi de zi. Eu zic cĂŁ asta, ce fac eu, nu e o creatie. Creatie sĂŽnt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai ĂŽncolo... Am realizat lucrarea aceasta ĂŽn vreo patru luni - douĂŁ ĂŽn toamnĂŁ si restul ĂŽn primĂŁvarĂŁ. Am folosit praf de piatrĂŁ si ciment ĂŽn proportii egale si multĂŁ armĂŁturĂŁ. Eu am lucrat matrita si eu am modelat argila. Acum, cĂŁ o vĂŁd pe soclu, sĂŽnt fericit sĂŁ o admir. Dar ĂŽmi e la fel de dragĂŁ cum ĂŽmi sĂŽnt si alte lucrĂŁri. Am fĂŁcut o replicĂŁ ĂŽn lemn dupĂŁ «Domnisoara Pogany» a lui BrĂŽncusi si un «Moise» dupĂŁ Michelangelo“, a mai spus pietreanul. Prima lucrare de proportii a lui Vasile Negru este o statuie ĂŽnfĂŁtisĂŽndu-l pe Alexandru cel Bun, ĂŽnaltĂŁ de trei metri. Lucrarea „a prins viatĂŁ“ ĂŽn 1983 si este expusĂŁ ĂŽn fata sediului Arhivelor Nationale din Piatra Neamt. Statuia are un secret pĂŁstrat pĂŽnĂŁ acum cu sfintenie de cĂŁtre sculptor: ĂŽn interiorul lucrĂŁrii, Vasile Negru a introdus un bilet pe care a notat cĂŁ a primit pentru ea mai putini bani decĂŽt i-ar fi trebuit sĂŁ cumpere o pĂŽine. SperĂŁ ĂŽnsĂŁ cĂŁ secretul sĂŁu va iesi la vedere peste multi ani si cĂŁ nici un curios nu ĂŽl va ataca pe Alexandru cel Bun cu barosul, pentru a da de notita respectivĂŁ. La jumĂŁtatea anului 2005 a bĂŁtut palma pentru realizarea unei statui a SfĂŽntului Ioan BotezĂŁtorul, ĂŽnaltĂŁ de 21 de metri, care ar fi „privit“ peste oras de pe Pietricica, dar unele fete bisericesti s-au opus initiativei si proiectul nu s-a mai finalizat. „Am fĂŁcut multe lucrĂŁri la viata mea si toate ĂŽmi sĂŽnt dragi. La fiecare am cĂŁutat sĂŁ dau cĂŽt mai multĂŁ expresivitate, sĂŁ redau ĂŽn primul rĂŽnd optimism, pentru cĂŁ mesajul meu personal este de ĂŽncurajare pentru toti cei din jur. Am la Neagra, ĂŽn comuna Tasca, douĂŁ busturi din bronz ale lui Stefan cel Mare. Unul este ĂŽn curtea scolii si unul la un cumnat. Cea din curtea cumnatului «numai nu vorbeste». E ca «Moise», a lui Michelangelo. DupĂŁ ce si-a terminat lucrarea, maestru i-a zis: «Si acum, vorbeste!». Cam asa e cu Stefan cel Mare al meu. Eu am simtit nevoia sĂŁ modelez materia. Prima ĂŽncercare am avut-o ĂŽn armatĂŁ, cĂŽnd din calupul de sĂŁpun pe care mi-l dĂŁduserĂŁ ca sĂŁ mĂŁ spĂŁl, am sculptat un chip de femeie. La liberare, superiorul meu mi-a luat sĂŁpunul sculptat, ca sĂŁ ĂŽl pĂŁstreze amintire. (...) În 1974 se lucra la ridicarea Hotelului Central. Într-o searĂŁ m-am dus pe santier si am luat o piatrĂŁ. Am cioplit-o acasĂŁ cu niste dĂŁlti rudimentare, cĂŁ nu aveam eu dotĂŁri cine stie ce, si asa i-am dat o formĂŁ“, a povestit pietreanul, ducĂŽndu-se cu gĂŽndul ĂŽn vremuri ĂŽndepĂŁrtate, cĂŽnd a ĂŽnceput sĂŁ ĂŽsi cultive gustul de a da chip unor bucĂŁti fĂŁrĂŁ de viatĂŁ.