Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2012
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 26 Mai 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
POLITISTUL SI SECRETUL STATUII DOMNITORULUI

POLITISTUL SI SECRETUL STATUII DOMNITORULUI

• un fost dispecer de la Politia Neamt a ales sã se exprime prin sculpturã, considerînd cã prin aceastã artã poate transmite mesajele proprii • de curînd a asezat pe soclul din fata casei sale o statuie întruchipînd-o pe „Mama Geea“ • de-a lungul anilor a realizat circa douã sute de busturi, cu lungimi de la cîtiva centimetri pînã la cîtiva metri • prima încercare a fãcut-o în armatã, cînd a sculptat un chip de fatã într-un calup de sãpun •

Viata pietreanului Vasile Negru este una dintre cele care demonstreazã cã destinul te poartã pe unde nu crezi. Dupã o copilãrie în satul Rãcãciuni, judetul Bacãu, acolo unde s-a specializat în constructii, dupã o sansã enormã care i s-a ivit într-o singurã zi, cînd i s-a oferit posibilitatea de a intra în rîndul Ministerului de Interne si ulterior dupã absolvirea unor cursuri de scoalã popularã, acolo unde a învãtat cîteva dintre tehnicile picturii si sculpturii, Vasile Negru este acum în ipostaza fericitã de a se uita pe hartã si de a arãta cu degetul pe unde „vietuiesc“ lucrãri ale sale, care au cãpãtat viatã datoritã dãltii. „Am simtit cã m-a atras mai mult volumul decît culoarea“ - a spus cel care nu se considerã a fi artist, desi se comportã ca atare. Si spune asta pentru cã s-a specializat si în picturã si în sculpturã. Vasile Negru locuieste cu sotia sa în Piatra Neamt de circa 30 de ani. A fost dispecer la fosta Militie, acum Inspectoratul Judetean de Politie, pe vremea cînd a primit apartamentul. Nu dupã mult timp de la intrarea în rîndul celor în uniformã a început sã cocheteze cu sculptura, asa cã dese i-au fost serile si noptile petrecute în atelierul de lucru, dupã program. Sotia a fost încîntatã de hobby-ul lui si nu i-a reprosat niciodatã cã îsi petrecea în acest fel timpul liber. „Nu a lãsat altele ca sã sculpteze. Asa cã nu am avut ce sã îi reprosez. M-am supãrat cînd s-a îmbolnãvit foarte tare, pentru cã a lucrat în spatii neîncãlzite, iarna, cînd era mult sub zero grade. Si s-a îmbolnãvit cã a ajuns pînã la meningitã. Dar multumim lui Dumnezeu cã s-a refãcut si acum este la fel de preocupat de sculpturã si de treburile casnice, de cele care tin de bãrbat într-o casã“, a spus sotia sculptorului.

Napoleon a meritat doar opt centimetri

Lucrãrile lui Vasile Negru înseamnã vreo douã sute de sculpturi, realizate de cînd era în floarea tineretii si pînã acum, în prag de 70 de ani. „Am început sã cochetez cu pictura si sculptura în 1978 si mi-a plãcut mai mult lucrul cu dalta decît cu pensonul. Prima sculpturã este un bust al lui Mihai Viteazul, expus în 1981 în cadrul unei expozitii de grup. Apoi am fãcut sase variatiuni pe aceeasi temã - Stefan cel Mare, opt busturi ale lui Mihai Eminescu, unsprezece ale lui Iisus. Una dintre lucrãri este la Casa de Culturã a Sindicatelor, un bust de-al lui Eminescu. Am sculpturi la Oantu, la Izvorul Muntelui, la persoane fizice sau juridice. Cea mai micã lucrare este un bust de-al lui Napoleon. Are o lungime de opt centimetri. Am considerat cã atîta meritã, pentru cã din cauza lui am pierdut Basarabia în 1912“, a povestit Vasile Negru. Discutia cu autorul celor douã sute de sculpturi este o adevãratã lectie de istorie si nu numai, nemteanul fiind dispus la conversatii pe toate temele care vin la îndemînã. Este multumit de ceea ce are, de ceea ce a realizat si de posibilitatea de a mai lucra si acum. Iar dupã planurile actuale se vede cã e hotãrît sã munceascã serios. „ÃŽmi doresc sã realizez în curte o alee a martirilor si sã asez în ordine busturile lui Decebal, Ioan Vodã cel Cumplit, Constantin Brîncoveanu, Mihai Viteazul si Antonescu“. Se opreste din însiruire si zice cã nu vrea sã rescrie el istoria, dar dã de înteles cã ar mai gãsi un conducãtor al românilor pe care l-ar aseza pe aleea martirilor, dar asteaptã pînã cînd natiunea îi va recunoaste meritele, lucru care se va întîmpla într-un viitor nu prea îndepãrtat. Si tot pentru viitor mai are un plan - sã realizeze „Sabia lui Damocles“. „Mã tot gîndesc cum sã realizez sculptura asta! Nu stiu încã în ce mod pot suspenda sabia care sã stea deasupra cãpãtînii decapitate. Dar gãsesc eu o solutie pînã la urmã“, a mai spus fostul politist. Pînã la a realiza „Sabia lui Damocles“ sau Aleea martirilor, lucrarea de suflet rãmîne o sculpturã care îl înfãtiseazã pe Iisus Hristos cu bratele deschise, transmitînd mesajul biblic „Trimiteti copiii la mine!“. ÃŽn fata lui Iisus stau Fecioara Maria în genunchi si Sfîntul Iosif, în picioare. Lucrarea se gãseste într-o locuintã particularã din satul Oantu.

„Creatie sînt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai încolo...“

Cea mai recentã realizare este o statuie din ciment si praf de piatrã, înfãtisînd o fecioarã de o frumusete angelicã. „Este un omagiu adus Pãmîntului. De aceea am si scris la picioarele sculpturii mesajul «Mamei Geea». Nouã grecii ne-au zis geti, iar romanii daci. Iar planetei noastre i se spune Geea. Am fãcut lucrarea ca omagiu pentru acest pãmînt, care ne iubeste atît de mult, ne primeste cu dragoste si cu dragoste ne acceptã zi de zi. Eu zic cã asta, ce fac eu, nu e o creatie. Creatie sînt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai încolo... Am realizat lucrarea aceasta în vreo patru luni - douã în toamnã si restul în primãvarã. Am folosit praf de piatrã si ciment în proportii egale si multã armãturã. Eu am lucrat matrita si eu am modelat argila. Acum, cã o vãd pe soclu, sînt fericit sã o admir. Dar îmi e la fel de dragã cum îmi sînt si alte lucrãri. Am fãcut o replicã în lemn dupã «Domnisoara Pogany» a lui Brîncusi si un «Moise» dupã Michelangelo“, a mai spus pietreanul. Prima lucrare de proportii a lui Vasile Negru este o statuie înfãtisîndu-l pe Alexandru cel Bun, înaltã de trei metri. Lucrarea „a prins viatã“ în 1983 si este expusã în fata sediului Arhivelor Nationale din Piatra Neamt. Statuia are un secret pãstrat pînã acum cu sfintenie de cãtre sculptor: în interiorul lucrãrii, Vasile Negru a introdus un bilet pe care a notat cã a primit pentru ea mai putini bani decît i-ar fi trebuit sã cumpere o pîine. Sperã însã cã secretul sãu va iesi la vedere peste multi ani si cã nici un curios nu îl va ataca pe Alexandru cel Bun cu barosul, pentru a da de notita respectivã. La jumãtatea anului 2005 a bãtut palma pentru realizarea unei statui a Sfîntului Ioan Botezãtorul, înaltã de 21 de metri, care ar fi „privit“ peste oras de pe Pietricica, dar unele fete bisericesti s-au opus initiativei si proiectul nu s-a mai finalizat. „Am fãcut multe lucrãri la viata mea si toate îmi sînt dragi. La fiecare am cãutat sã dau cît mai multã expresivitate, sã redau în primul rînd optimism, pentru cã mesajul meu personal este de încurajare pentru toti cei din jur. Am la Neagra, în comuna Tasca, douã busturi din bronz ale lui Stefan cel Mare. Unul este în curtea scolii si unul la un cumnat. Cea din curtea cumnatului «numai nu vorbeste». E ca «Moise», a lui Michelangelo. Dupã ce si-a terminat lucrarea, maestru i-a zis: «Si acum, vorbeste!». Cam asa e cu Stefan cel Mare al meu. Eu am simtit nevoia sã modelez materia. Prima încercare am avut-o în armatã, cînd din calupul de sãpun pe care mi-l dãduserã ca sã mã spãl, am sculptat un chip de femeie. La liberare, superiorul meu mi-a luat sãpunul sculptat, ca sã îl pãstreze amintire. (...) ÃŽn 1974 se lucra la ridicarea Hotelului Central. ÃŽntr-o searã m-am dus pe santier si am luat o piatrã. Am cioplit-o acasã cu niste dãlti rudimentare, cã nu aveam eu dotãri cine stie ce, si asa i-am dat o formã“, a povestit pietreanul, ducîndu-se cu gîndul în vremuri îndepãrtate, cînd a început sã îsi cultive gustul de a da chip unor bucãti fãrã de viatã.

Articol afisat de 2461 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective