Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2012
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 28 Mai 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Vitali are puta micã

La vita e bella

Te grãbesti? Dai un strat si-ai terminat! O reclamã superbã, alcãtuitã de tînãra si talentata noastrã generatie de „project manageri“, repetentii din anii ã'90. Un „rachets“ de peste Prut sau Siret, ajutat de un volintir autohton cu aere de recuperator, plin de muschi si beton armat în cap, umilesc un românas cam în stilul în care o fac astãzi, cu nonsalantã, bãncile strãine. ÃŽn ciuda faptului cã tot românul stie cã la cîrmã se aflã acum un alt grup de guvernanti, în viata noastrã cea de toate zilele nu pare a se fi schimbat nimic. Ba, din contrã, am remarcat cã tulburarea trîntorilor bancari si a fratilor întru belire din asezãmintele luxoase de la Pipera, fieful scîrnav al firmelor de recuperatori, s-a accentuat semnificativ. Speranta de care vorbea în atîtea rînduri actualul premier se pare cã nu zîmbeste încã românilor. ÃŽn loc sã caute o cale amiabilã de rezolvare a conflictului, dementii ãstia hulpavi au complicat atît de mult lucrurile încît datornicul se vede silit a-si lua zilele. Iar onorabila justitie, despre a cãrei ciudatã dreptate am mai vorbit, se uitã cu un singur ochi pe contracte xeroxate dupã model occidental si încuviinteazã într-o veselie executãri silite anarhice, fãrã obiect si mai mult decît abuzive. Pentru cã în Grecia e gãlãgie si bãstinasii nu vor sã-si refuze nimic, neputînd renunta la gratiosii pasi de sirtaki pe plajã, nici la uzo si nici la femeile dezbrãcate ce privesc gales, de dupã sînii siliconati si pulpele ronde, splendida etalare de virilitate meridionalã, si pentru cã, firã'ar sã fie!, scoaterea lichiditãtilor le-a lãsat sertarele goale, reprezentantele bancare ale lui Ulise în tara Mioritei s-au gîndit sã punã saua pe român. Pentru cã numai asa îmi pot explica faptul cã bãncile elene, ajutate interesat de slujitorii autohtoni, cer în plinã crizã si disperare, sume stiintifico fantastice pe un împrumut derizoriu folosit, acum patru-cinci ani, pentru a umple un cos la supermarket.

Legea si banii

Un nenorocit cãtun într-o zonã demnã de plîns, pe unde am rãtãcit cîndva, într-o noapte ce lãsa sã se vadã lumina opaitelor, printr-un glod pînã la genunchi pe ulita mare, nu are nici cizmar, nici brutar, nici coafor, nici operã, nici filarmonicã sau studio de concerte, dar are... un nenorocit de executor judecãtoresc. Ptiu! Care, mare executor, vine la justitia pietreanã cu niste hîrtii nesemnate, furnizate - prin ce joc de interese, de l-a gãsit tocmai pe coclaurile acelea? - de cãtre marea bancã greceascã ce si-a propus sã extermine românii, si obtine încuviintarea unui judecãtor plictisit pentru executarea silitã a sãrmanului si iremediabilului prizonier bancar. Cred cã în aceste cazuri ar trebui sã ne întrebãm pe mîna cui e lãsatã dreptatea în România tembelã. Domnilor si doamnelor, cititi mãcar, dar cu atentie, ce scrie în jalnicele hîrtii cu care trîntorii sperã sã facã bani nemunciti! Veti descoperi multe lucruri de mirare. De pildã cã Radames îi datoreazã bani Aidei. Capitalismul a statuat iremediabil legãtura intrinsecã dintre interesele sistemului bancar si obedienta consimtitã a sistemului justitiar. Teoria lui Stoegs, despre care vom vorbi mai pe larg într-unul din episoadele urmãtoare, expliciteazã legãturile organice si interdependenta dintre cele douã sisteme în procesul de exterminare umanã selectivã. Nimic nu este întîmplãtor, nimic nu este fãrã sens. Minti luminate, evident, au calculat totul cu minutiozitate. Principiul e infailibil atîta timp cît procesul de racolare functioneazã din plin. Si, evident, teritoriul cel mai vulnerabil în aceastã privintã e cel al tãrilor iesite de sub regimuri autoritare si care, naiv, cred în promisiunile unei libertãti democratice care aduce iz de prosperitate si bunãstare. Nu întîmplãtor, ofensiva dementã a bãncilor strãine în perioada unei mimate îndestulãri a fost concentratã pe spatiile excomuniste. Dar care nu se putea realiza deplin fãrã complicitatea unei legislatii obediente si a unei justitii imature, îndatoritoare si, într-o oarecare mãsurã, dupã cum vom vedea, interesate. Vã amintiti celebra iluzie opticã în care imaginea unor paralelipipede vãzute din stînga dezvãluie patru elemente, pe cînd vãzute din dreapta par a fi doar trei? Este aplicatia opticã perfectã pentru imensa excrocherie a bancherilor strãini pusi pe cãpãtuialã în tara asta pãrãsitã si de Dumnezeu si de guvernanti si, mai ales, de justitie. Un exemplu aplicat, furnizat de un datornic consternat: o camerã video cumpãratã cu un credit de 1.200 lei, dar care, între noi fie spus, valoreazã acum doar cel mult 400 de lei, a fost plãtitã - tineti-vã bine! - cu peste 100 de milioane de lei vechi. În schimb - culmea, nu? - cumpãrãtorul este dator la ora actualã cu peste 16 milioane de lei vechi. Îmi mãrturiseste cã intentioneazã sã se despartã de unul dintre rinichi. Calculele sînt fãcute a priori pe un sumum de decantare ce mentine constant indicele de îndatorare. În ce tarã trãim? Dacã ãsta este capitalismul, prefer epoca de piatrã. Mai mult, onorabila si stimabila justitie încuviinteazã executarea silitã. Colosal! Nu vi s-a fãcut scîrbã încã? O sã vi se facã curînd. Vã asigur!

Lupta pentru salariu si puncte

ÃŽn România, mai putin de douãzeci la sutã din populatie munceste efectiv si peste optzeci la sutã e prinsã pînã peste urechi în actiuni speculative. Mai mult, majoritatea posesorilor de „gipuri“ se ocupã cu „brãncãneala“, adicã achizitioneazã de pe undeva mãrfuri pe care le revînd dupã aplicarea consacratului si generosului adaos; comercial, zic ei. ÃŽn interiorul imenselor „bildinguri“ construite la marginea Bucurestilor, în raza de actiune a aerului conditionat, armate întregi de jigodii nemuncite, dar ornate cu titluri demne de milã, precum „project manager“, de pildã, gîndesc mizerii profunde prin care sã lase românul fãrã toate cele ale lui. Chiar si fãrã izmene. Banii promisi a fi returnati de guvern profesorilor, de pildã, vin în transe insignifiante si numai pe baza hotãrîrilor atotputernicei justitii. Multi profesori, care, se stie, lucreazã cu fractiuni de norme în patru-cinci scoli s-au trezit cu sume derizorii obtinute din procesele cîstigate de scolile mai vrednice. Pentru restul, altã distractie. Conflictul dintre profesori si gasca secretarelor pare a fi iremediabil. Dacã în România trebuie sã te judeci, laolaltã cu infractorii si cu hotii de gãini, pentru a-ti lua salariul, eu unul renunt. Dar nici nu mai plãtesc nimãnui nimic. ÃŽn parantezã fie zis, nu mã pot abtine sã comentez un fapt divers banal, dar care spune multe despre tãlîmbeala românului contemporan. Cu atît mai mult cu cît astãzi sînt marcate în calendar douã simboluri ale onomasticii crestine. Aflu acum, la televizorul meu, cã pe un bãstinas îl cheamã Horhe. Cum dracuã' tata Frãsîna si consortul ei, Neculai, s-au gîndit sã-si boteze progenitura, nici mai mult nici mai putin decît Horhe? A înnebunit românul, zãu asa! Probabil cã badea Neculai, seara, cînd termina de „regulat“ vitele, citea din Borges - pardon Borhes - la lumina lumînãrii cumpãrate de la bisericã. Dar, în ciuda celor pomenite pînã acum, lumea dãscãlimii e plinã de satisfactii. Evolusãn, lerning, fiucer, divlopment... s.a.m.d. Titluri de simpozioane si întruniri stiintifice, proiecte evropenesti, numai în limba lui Secspiãr, cu bani risipiti de la „ue“. Cine si ce dracu învatã din aceste minuni europene? Un prilej pentru unii ilustri profesori si mãiestre educatoare aflate în gratiile diriguitorilor de a mai strînge niste „puncte“ - folosite la cãpãtuirea pe post sau la obtinerea celebrelor gradatii de merit (hîm!) - de a mai face o excursiune prin cele teri streine, si de a se întoarce bou - doctor fiind deja - dupã ce a plecat vacã. Eventual, dupã caz, invers.

Ecolae

Am în mînã o carte interesantã: Georges Etienne et Cholas Son „Lã'effet du vert vif sur la conscience politique engourdie“, Editure „Filou“ - Compte de Broche, Paris, 1998. Pare a fi scrisã „spesãl for Rumenia“. La cartea aceasta m-am gîndit în clipa cînd prin fatã-mi trecu troleibuzul verde. E adevãrat, la noi, dupã modelul impus de Uniunea evropeneascã, totul este verde, totul este „eco“. Elevii, învãtãtoarele, profesorii sînt cu toti, cu rare exceptii, „eco“. Ecoelevul vine la scoalã cu ecotelefonul înfipt în urechi si în pauzã mãnîncã un ecosendvici dupã care bea o ecocola. Profesorii intrã în joc si se prostesc frumos fãcînd pe ecoprofii. Adicã îsi pun o floare sau o frunzã la ureche. Chiar si directorul scolii se numeste acum „ecodirector“. S-ar fi putut numi mai bine eco-nomist. A propos de numele proprii pomenite mai sus: un tînãr învãtãtor se gîndeste sã-si boteze progenitura, în spiritul european care ne-a potopit, Ecolae. Ar îmbina astfel si rezonanta lingvisticã a traditiei locale si tendintele revolute ale Uniunii Europene. Avem si un partid eco, ce ne propune mersul pe bicicletã, dar si o multime de aspiranti la titulatura invidiatã de eco. Si tot în spirit eco trebuie sã le-o spunem verde în fatã, nu-i asa? Oricît ar vrea sã însele aparentele, cu toti badigarzii si cu tot aportul justitiei înduiosãtoare, un fapt este sigur: Vitali are puta micã! Si nu mai dãm cu vopsea; cã e prea scumpã.

Articol afisat de 2657 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective