 Dezastrul de pe Bistrita pune autoritãtile la treabã
• dezastrul de pe Bistrita a atras atentia responsabililor de la Gospodãrirea Apelor • din pãcate, investigatiile se fac dupã 4 zile de la aparitia a mii de pesti morti • sînt luate în calcul mai multe ipoteze, inclusiv cea a unui accident ecologic • renumitul profesor universitar Ionel Miron spune cã în astfel de cazuri autoritãtile trebuie sã se miste rapid • Situatia foarte gravã de pe rîul Bistrita, unde mii de pesti au murit la sfîrsitul sãptãmînii trecute, din cauze încã necunoscute, a ajuns si în atentia specialistilor de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamt. Acestia monitorizeazã permanent calitatea apelor din judet si nu au depistat probleme, dar au anuntat cã s-au autosesizat dupã articolul apãrut în Monitorul, miercuri, 27 iunie, si au decis sã facã o anchetã amãnuntitã în acest caz pentru a vedea exact ce a cauzat dezastrul. „Noi monitorizãm permanent calitatea apelor, iar ultimele analize fãcute de luni, 25 iunie, nu au scos la ivealã nimic iesit din comun. Pe de altã parte, mai existã o serie de probe care, desi au fost analizate, încã nu am primit rezultatele lor si încã nu ne putem propunta. ÃŽnsã am citit articolul din ziar si ne-am autosesizat motiv pentru care am decis demararea unei anchete care sã stabilieascã exact ce s-a întîmplat acolo. ÃŽncã de la prima orã, echipe de la noi au fost trimise în teren, atît pentru a verifica din nou calitatea apei prin prelevarea de probe noi, cît si pentru a face unele verificãri pe ambele maluri, dar si la societãtile comerciale din zonã. ÃŽmi este greu sã mã pronunt asupra unei cauze ce ar fi putut provoca mortalitatea piscicolã în conditiile în care nu avem deocamdatã toate datele. Este posibil sã fie vorba despre o poluare intentionatã dupã cum foarte bine este posibil sã fie vorba si despre o poluare accidentalã, în sensul cã apele umflate sã fi luat de pe maluri tot felul de gunoaie depozitate aiurea. Vom cerceta în amãnunt si sperãm ca joi, 28 iunie, sã avem deja niste rezultate clare si o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a întîmplat“, a declarat Ion Pãvãleanu, directorul general al SGA Neamt. Si comisarii de mediu nemteni au estimat cã ar fi posibil ca aceastã poluare sã fi fost una accidentalã, dat fiind faptul cã în ultima vreme debitul rîurilor a crescut foarte mult din cauza precipitatiilor si astfel, apele umflate au luat de pe maluri toate mizeriile depozitate ilegal. Este posibil ca cineva sã fi tinut pe malul rîului substante chimice care au fost luate de ape si astfel toxicul a ajuns în apã ucigînd pestii.
„Este o crimã de mediu“
Cunoscutul profesor universitar Ionel Miron de la Universitatea Al. I. Cuza, doctor în biologie, cercetãtor stiintific si autor a zeci de lucrãri în domeniul acvaculturii, a comentat pentru cotidianul nostru cele întîmplate pe Bistrita. Profesorul s-a abtinut sã dea vreun verdict în acest caz, însã a precizat cã în astfel de situatii autoritãtile trebuie sã se miste rapid în vederea prelevãrii probelor. Specialistul a mai precizat cã în urma unor astfel de incidente ecosistemul se degradeazã serios. „Avînd în vedere volumul de apã din lac si debitul ei se poate lua în calcul si o deversare din eroare. Totusi, din spusele dv. sînt foarte multi pesti morti, ceea ce înseamnã cã la mijloc ar putea fi vorba de poluarea apei. Acest lucru poate fi stabilit de autoritãtile care au o evidentã clarã a statiilor de epurare situate în apropierea rîului. Acolo trebuie cãutat în primul rînd, iar cei de la Mediu stiu cum s-o facã. Pestii sînt foarte buni bioindicatori ai calitãtii apei. O undã de apã chimizatã poate sã treacã si nu-i mai prinzi urma. ÃŽn schimb un organism viu, dacã îl gãsim, ne poate indica clar dacã au fost depãsite limitele toxice. Probele prelevate de pe malurile pîraielor, lacurilor, rîurilor au valoare în justitie. Cu doi pesti morti si o pozã se poate proba un astfel de act criminal, pentru cã din spusele dv. ceea ce s-a întîmplat acolo este o crimã. Noi sîntem aliniati la legislatia europeanã în ceea ce priveste mediul, însã mai este mult de lucrat în acest sens. Ca sã facem o comparatie, vã spun, de exemplu, cã în Elvetia existã un institut care are puterea sã închidã chiar fabrici dacã se constatã cã acestea sînt factori poluatori pentru mediu“, a declarat profesorul Miron. Acesta a mentionat si procedura de recoltare a probelor în vederea stabilirii cauzelor unei astfel de tragedii ecologice. „Pestele mort se recolteazã cît se poate de repede înainte de a intra în putrefactie. Sã se conserve peste proaspãt pentru a se putea analiza în modul cel mai corect. Este simplu de fãcut. Pui pestele într-un borcan cu formol sau îl bagi într-o pungã si-l îngropi în sare. Doar asa se pot face niste analize corecte. Unele substante fine nu pot fi depistate decît de aparate performante pe care noi le avem aici, la Iasi. Dacã pestele a intrat în putrefactie este greu sã mai stabilesti. Se recolteazã pesti morti, dar si probe de apã. Acolo nu au murit numai pesti, ci si celellate organisme care asigurau hrana lor. Un ciclu se dãrîmã, iar ecosistemul se degradeazã. Este o crimã de mediu“, a conchis renumitul profesor.
|
Autentificare
