Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2012
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 11 Iulie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
SECETA NE PÃŽRJOLESTE

SECETA NE PÃŽRJOLESTE

• peste 22.000 de hectare de terenuri agricole din judet sînt afectate de secetã • doar jumãtate sînt asigurate • cele mai lovite sînt culturile de porumb si de cartof • dacã seceta se va prelungi situatia poate deveni foarte gravã • si specialistii de la Ape constatã scãderi semnificative ale debitelor rîurilor • lipsa precipitatiilor începe sã creeze necazuri sãtenilor din zona Romanului • apa din fîntîni a început sã scadã, iarba de pe imasuri se usucã, iar culturile agricole sînt afectate • ieri a plouat un pic, dar a fost doar un strop într-o cãldare •

Cãldurile sahariene abãtute de ceva vreme asupra judetului Neamt, care de obicei este o zonã feritã de temperaturi ridicate, dat fiind specificul muntos, au provocat deja pagube importante agriculturii. Oamenii se uitã cu jale cum le crapã pãmînturile si le mor animalele de sete si se gîndesc cu groazã cã la toamnã nu vor avea ce bãga în hambare, fiind nevoiti sã cumpere pe bani grei mîncare adusã din import. De mai bine de douã luni în judet nu au mai cãzut ploi serioase cantitativ, iar pãmîntul efectiv tipã dupã apã, cea mai afectatã zonã a Neamtului fiind zona Romanului, lunca Siretului, în partea de la granita cu Vasluiul. Acolo, deficitul de apã din sol este resimtit acut si, din pãcate, acea regiune este cea mai întinsã suprafatã agricolã din judet. Specialistii în Agriculturã sustin cã deocamdatã lucrurile stau prost, dar nu catastrofal, iar niste ploi însemnate ne-ar ajuta sã mai salvãm ce se mai poate. Dacã însã lucrurile vor continua asa si seceta se va prelungi, se poate vorbi de o situatie foarte gravã. De altfel, deja se prefigureazã cã vom avea o toamnã scumpã, în sensul cã pretul legumelor va creste categoric din cauza cantitãtilor foarte mici ce se vor produce. Nici cu porumbul nu vom sta prea bine ceea ce implicit va avea efecte negative asupra zootehniei si toate acestea vor repercuta în preturile din galantar ale produselor din carne. O statisticã fãcutã de specialistii Directiei Agricole Neamt referitoare la suprafetele afectate de secetã aratã clar cã lucrurile nu sînt deloc roz. Astfel, ultimele cifre, actualizate marti, 10 iulie, aratã cã în Neamt 22.335 de hectare de terenuri agricole sînt afectate de secetã, dintre care putin peste 12.500 sînt asigurate. Asta aratã cã fermierii nu vor pierde banii în totalitate, ci îsi vor recupera mãcar o parte din pagube. Suprafata afectatã reprezintã 30% din cea totalã a judetului, dar sansele ca aceastã problemã sã se extindã cresc de la o zi la alta, Directia Agricolã actualizînd zi de zi aceste suprafete.

Cartofii, compromisi aproape în totalitate

Din datele celor de la DADR reiese cã cea mai afectatã culturã în acest moment este porumbul, peste 8.500 de hectare fiind lovite de uscãciune. 3.600 de hectare de porumb însã au asigurare ceea ce înseamnã cã fermierii si-au luat mãsuri de precautie. Din pãcate, lucrurile stau mai prost la cartofi unde din cele 8.174 de hectare de cartofi cultivate în judet, mai bine de 6.000 sînt afectate adicã peste 70% din toatã suprafata. Mai prost este cã majoritatea acestor pãmînturi se regãsesc în gospodãriile oamenilor si nu sînt asigurate, existînd astfel pagube importante. Nici celelalte culturi nu au scãpat de ravagiile uscãciunii, peste 5.500 de hectare de grîu fiind de asemenea compromise din aceastã cauzã. Sfecla de zahãr a fost afectatã pe mai bine de 1.600 de hectare, iar legumele de asemenea suferã din cauza lipsei de apã, mai bine de 162 de hectare fiind declarate compromise. Si terenurile cultivate cu furaje pentru hrana animalelor au avut de suferit, aproape 2.000 de hectare de terenuri fiind afectate de lipsa apei. „Din fericire, se poate spune cã grîul a scãpat oarecum de secetã, avînd productii destul de bune anul acesta pe suprafetele deja recoltate. Avem suprafete pe care s-au scos si 7.000 de kilograme la hectar, dar media pe judet este cu putin mai micã decît cea de anul trecut, cînd am avut un an agricol foarte bun. Din pãcate, celelate culturi au fost afectate serios de secetã si sperãm sã plouã cît mai curînd, pentru cã altfel situatia poate deveni gravã“, a precizat inginerul Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole Neamt. Cãldurile toride au pîrjolit pînã si pãsunile din zonele înalte, lãsînd astfel animalele fãrã hranã. Mai mult, desi proprietarii iau subventii destul de consistente pentru aceste terenuri, cuprinse între 100 si 300 de euro pe hectar, în functie de zona în care se aflã, nu au fãcut nici un fel de investitii lãsînd animalele si fãrã apã de bãut. „Ar fi putut realiza mãcar niste umbrare sezoniere si ar fi putut amenaja surse de apã, dar din pãcate nu s-au fãcut astfel de mici investitii, motiv pentru care multe pãsuni au rãmas acum fãrã apã. Animalele sînt duse la adãpat la distante mari, asta pe lîngã faptul cã aproape nu mai au ce mînca“, a adãugat seful Directiei Agricole.

Si oamenii suferã de sete

Nu doar animalele au probleme cu apa ci si oamenii, în special în localitãtile din zona Romanului. Acolo fîntîinile au secat cu sutele, locuitorii fiind astfel nevoiti sã-si care apa de zi cu zi de la distante foarte mari. Acest lucru a fost cauzat de scãderea cantitãtii de apã din sol ceea ce a redus dimensiunea pînzei freatice. Si specialistii de la Serviciul de Gospodãrire a Apelor Neamt au constatat reduceri ale debitelor rîurilor, dar considerã cã deocamdatã situatia nu este foarte gravã. „Din cauza lipsei de precipitatii din ultima perioadã de timp, nivelul pînzei freatice a coborît cu 10 pînã la 40 de centimetri comparativ cu luna iunie a anului trecut, conform mãsurãtorilor efectuate de forajele hidrogeologice. Totodatã, debitele pe cursurile de apã au scãzut cu circa 20-25% fatã de media multianualã a lunii iunie. Avînd în vedere situatia hidrologicã actualã, Sistemul de Gospodãrire a Apelor anuntã cã în toate sectiunile de control, debitele rîurilor sînt suficiente pentru asigurarea consumului de apã pentru toate folosintele“, se aratã într-un comunicat al SGA Neamt. Cu alte cuvinte, deocamdatã nu se impune sã se facã economii la apã, în sensul opririi acesteia pe anumite perioade de timp, dar, dacã lucrurile nu vor evolua în bine, am putea ajunge sã bem apã cu ratia. „Prognozele meteorolgice nu sînt prea încurajatoare, deoarece nu se anuntã ploi abundente. Pe de altã parte, doar prognozele pe trei zile pot fi foarte exacte astfel încît nu putem decît sã sperãm cã vom avea si ploi serioase în perioada urmãtoare. Sfîntul Ilie sperãm sã nu-si dezmintã numele si sã reverse apele mult asteptate“, a concluzionat seful Directiei Agricole, Liviu Bumbu.

Probleme si în zona Roman

Comunele din zona Roman au început sã aibã probleme cu seceta care îsi pune tot mai mult amprenta pe viata cotidianã din mediul rural. Prin sate apa din fîntîni a început sã scadã, la fel ca si în bazinele de colectare a retelelor de apã, acolo unde existã, culturile, mai ales cele de porumb, încep sã fie compromise, iar productia de lapte a vacilor a scãzut la jumãtate. Dupã zile în sir în care mercurul termometrelor a urcat spre 35 de grade Celsius (sau chiar peste), oamenii sperã cã o sã vinã si ploaia izbãvitoare. „Seceta s-a accentuat tot mai mult. Dacã ar fi sã vorbim de o suprafatã ocupatã cu culturi, putem spune cã 3.600 de hectare sînt afectate de secetã. ÃŽn cîmp, mai ales porumbul a început sã se usuce, si are mãtase, o mare curiozitate, la aceastã vreme. Pe moment nu se pot lua mãsuri, poate doar o «sapã», desi este tardiv. Cartofii au rãmas mici în pãmînt, iar legumele în grãdini se usucã. Fîntînile au început sã rãmînã cu apã putinã, cel putin 30-40 dintre ele si trebuie decolmatate. Avem douã puturi pentru cazurile de urgentã, în zona blocului ANL, cu izvoare adînci, si alte douã pe domeniul public, pe care vrem sã le reabilitãm. Iarba de pe imasuri s-a uscat, iar productia de lapte a scãzut pe cap de vacã la jumãtate. Vom întruni Comitetul pentru situatii de urgentã, pentru a vedea ce se mai poate face. Comuna Ion Creangã a avut un sistem de irigatii bine pus la punct, dar dupã 1989 oamenii l-au distrus si acum le pare rãu. Singura solutie este ca Dumnezeu sã se îndure de noi si sã ne dea o ploaie sãnãtoasã. Si curatã“, a declarat primarul Prichici. Si sãtenii din Vlãdnicele si Todireni, comuna Stãnita, sînt în fata unui nou an dramatic, ca cel din 2007, fiind loviti de efectele secetei. Reteau de alimentare cu apã a satului Vlãdnicele este opritã din cauza lucrãrilor de la Vadu-Veja, iar bazinele cu apã din Vlãdnicele si Todireni au apã putinã. Primarul Laurentiu Todireanu a precizat cã seceta si-a pus amprenta tot mai mult asupra comunei si, din cele peste 450 de fîntîni, peste jumãtate au apa scãzutã din cauza unor izvoare insuficient de bogate: „Ne-ar trebui o pompã pentru a putea aduce apa în satul Vlãdnicele, acolo unde si apa din bazin a scãzut îngrijorãtor. Nici pe imasuri nu stãm mai bine, unde apa din adãpãtori este clocitã, iar vitele o beau asa pentru cã nu este altã solutie. Nu avem bani pentru decolmatarea fîntînilor, jumãtate din acestea aproape nu mai au apã, din cauza izvoarelor secate. Vom întruni Comitetul pentru situatii de urgentã pentru a cãuta ceva fonduri pentru pompe, pentru a nu rãmîne de tot fãrã apã si a retrãi momentele crunte din 2007, cînd pompierii militari au cãrat apã cu cisternele pentru sãteni, timp de mai multe sãptãmîni“. Un pic mai bine stã comuna Boghicea, unde au fost cãutate noi izvoare pentru asigurarea apei pe imasuri. „Din cele peste 660 de fîntîni din comunã, doar vreo 150 au nivelul apei mai mic. Dacã vrei, gãsesti solutii. Avem si o cisternã de cinci tone, a primãriei, care poate rezolva cazurile mai disperate, avem si vreo patru fîntîni care au debitul bun. Doar culturile de porumb se prezintã mai rãu, acestea avînd frunzele rãsucite din cauza secetei. O ploaie ar rezolva toate problemele“, a sustinut primarul Eugen Mihai.

Rugãciuni pentru ploaie

Localnicii din satele Moldovei se adunã în aceste zile sub streasina
bisericii sau pe cîmpuri pentru a-L ruga pe Dumnezeu sã reverse
asupra pãmîntului uscat si ars, o binecuvîntatã ploaie. Întrucît de
cîteva sãptãmîni nu a mai cãzut nici un strop de ploaie, credinciosii
au solicitat slujitorilor altarelor sã oficieze rugãciuni pentru
ploaie. „Slujitorii sfintelor altare oficiazã, în prezenta crestinilor ortodocsi, Sfînta Liturghie sau Taina Sfîntului Maslu, dupã care se citesc rugãciuni speciale pentru ploaie. Nu este nici o circularã primitã în acest sens, fiecare preot, în parohia lui, face aceste rugãciuni si slujbe pentru aducerea ploii. ÃŽn unele locuri se fac si pelerinaje cu icoanele fãcãtoare de minuni“, a precizat Florin Aurel Tuscanu, protopopul Romanului.

Articol afisat de 1657 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M. VASILACHE, C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective