„Rãzboiul“ cu pet-urile pe Lacul Bicaz, în stand-by din lipsa banilor
• finantarea era suportatã de Hidroserv, care a sistat plãtile din lipsã de fonduri • turismul are de suferit din cauza poluãrii cu pet-uri • De cîtiva ani buni, Bicazul se confruntã cu nedoritul fenomen al pet-urilor, acele obiecte plutitoare ce invadeazã de fiecare datã luciul de apã al Lacului de acumulare Izvoru Muntelui. Vinovati de acest adevãrat flagel se fac trãitorii localitãtilor din zona riveranã lacului si din comunele situate pe Valea Bistritei, pînã spre Vatra Dornei ori Borsec, care aruncã necontrolat deseurile în albiile majore si minore ale apelor. Fenomenul se amplificã în fiecare primãvarã odatã cu cresterea debitului Bistritei, care transportã în lac toatã mizeria din bazinul sãu. ÃŽn primãvara acestui an, mai precis la începutul lunii aprilie, bãtãlia cu perfidia „inamicului“ a fost reluatã de cãtre bicãjeni, astfel încît, pata neagrã de pe obrazul zonei sã fie estompatã, dacã nu chiar eradicatã, înainte ca tãrîmul în care vietuiesc sã fie cãlcat de cãtre turistii români si strãini. Actiunea s-a desfãsurat si de aceastã datã sub administrarea lui Viorel Munteanu, seful portului cu acelasi nume, port situat pe malul drept al Lacului Izvoru Muntelui. Finantarea a fost suportatã conform contractului de cãtre Hidroserv, firmã apartinînd Hidroelectrica Piatra Neamt, care însã din lipsã de fonduri cu ceva timp în urmã a sistat plata si indirect continuarea actiunii. Drept urmare, în prezent, în zona Portului Munteanu existã în asteptare pentru a intra în procesare patru asa-zise „insule“ cu deseuri plutitoare. „Din nefericire, eterna poveste a pet-urilor si a celorlalte deseuri s-a repetat si-n acest an parcã la indigo. O datã cu cresterea nivelului apei, curentii au transportat, dinspre coada lacului spre baraj, cantitãti mari de astfel de obiecte plutitoare. Dacã sucevenii si harghitenii din amonte, dar si noi nemtenii, nu vom lua odatã si-odatã mãsuri pentru ca aruncarea deseurilor sã nu se mai facã haotic, înseamnã cã noi, aici, la Bicaz, muncim în zadar. Este adevãrat cã, pentru munca depusã luãm ceva bani, dar atît cît sã plãtim oamenii si nimic mai mult. Cheltuielile-s foarte mari. Nu ai nici un cîstig. Numai cã nu poti rãmîne indiferent la o astfel de plagã, ce afecteazã pînã la urmã imaginea zonei si implicit desfãsurarea turismului. Pentru cã revin cu o problemã mai veche. Pînã nu se iau mãsuri ferme de cãtre administratiile locale ale comunitãtilor din zonã si pînã nu se creazã un cadru legislativ privind eradicarea acestui flagel o sã vorbim mult si bine si n-o sã facem nimic“, a declarat Viorel Munteanu, administratorul actiunii de strîngere a pet-urilor din Lacul Bicaz.
Turismul are de suferit
Pentru usurarea transportului la o firma buzoianã, ce se ocupã de reciclarea pet-urilor, Viorel Munteanu a achizitionat cu cîtiva ani în urmã o presã specialã de îmbalotat. Statistica localã aratã cã prin acest instrument, în 2008 au fost trecute, luînd calea Buzãului, 30 de tone de pet-uri, în 2009, 28 de tone, în 2010, în doar douã luni, au fost strînse 14 tone, în 2011, aproximativ 13 tone, iar în prezent, din spusele lui Viorel Munteanu, asteaptã sã fie scoase din apã, selectate si compactate 30-40 de tone de pet-uri. Cã turismul are de suferit, ne-a confirmat-o un grup de turisti aflat duminicã pe baraj. „Este pãcat de peisajul deosebit de frumos cu care ne-a înzestrat natura. Eu consider, cã pînã nu se vor lua mãsuri de stãvilire a pet-urilor la gurile de vãrsare a apelor, problema nu va fi rezolvatã. Pentru asta, însã, trebuieste luatã o decizie fermã, nu stim, poate la nivel de judet sau chiar la nivel national, cãci fenomenul nu-i doar la Bicaz, el fiind întîlnit, mai mult sau mai putin, peste tot în România“, au spus turistii, de obîrsie din Corabia. Cã problema se aflã pe agenda de lucru a Prefecturii Neamt am aflat-o în urmã cu cîteva zile cînd reprezentantul Guvernului în teritoriu, Ilie Mitea, a atras atentia reprezentantilor Apelor si Mediului, precum si liderilor administratiilor locale din zona lacului, sã ia mãsuri ferme împotriva tuturor celor care contribuie la poluarea cursurilor de apã, indiferent dacã sînt persoane fizice ori agenti economici sau unitãti turistice. Cît îl priveste pe Munteanu, acesta asteaptã banii promisi pentru a-si continua activitatea asa cu este ea prevãzutã în contractul încheiat cu Hidroserv si firma buzoianã de prelucrare a deseurilor din plastic.
|