Pelerini si turisti de seamĂŁ pe muntele CeahlĂŁu

• ca ĂŽn fiecare an, si luni, 6 august 2012 muntele va fi luat cu asalt de lume si ĂŽnalte fete bisericesti, ĂŽntru ĂŽnĂŁltare duhovniceascĂŁ si bucurie trupeascĂŁ n

CeahlĂŁul, muntele moldav ce concureazĂŁ cu Olimpul, Pindul sau Peleasul, va fi cĂŁlcat ĂŽn acest weekend de mii de turisti. Si asta, deoarece fiind considerat muntele sacru al românilor si dintotdeauna unul dintre stĂŽlpii spiritualitĂŁtii strĂŁvechi, omul simte nevoia sĂŁ adaste aici, mĂŁcar o datĂŁ-n an, ĂŽntru ĂŽncĂŁrcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune taina acestui miracol natural. NumĂŁrul record de turisti al unei zile din fiece an este 6 august, de Schimbarea la FatĂŁ, cĂŽnd sacralitatea, conform calendarului religiei ortodoxe românesti, ĂŽmbracĂŁ forma hramului dedicat ĂŽndumnezeirii naturii. Cu acest prilej, schitul rectitorit dupĂŁ ĂŁ'90 prin evlavia oamenilor din jurul CeahlĂŁului, a cĂŁrei bisericutĂŁ poartĂŁ numele sĂŁrbĂŁtorii amintite, se constituie ca loc de ĂŽnchinare pentru toti trĂŁitorii locului si nu numai, dar si de binecuvĂŽntare a celor drept credinciosi, prin prezenta pe Munte a unor ĂŽnalte fete bisericesti, cum ar fi ĂŽnsusi Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Sus pe CeahlĂŁu, la ĂŽnĂŁltimea singurului munte, care asemeni Athosului are hram bisericesc, Schimbarea la FatĂŁ a Domnului aminteste cel mai bine ortodocsilor români de transfigurarea minunatĂŁ a MĂŽntuitorului pe muntele Tabor. Si asta, nu de ieri, de-alaltĂŁieri, ci asa cum consemneazĂŁ istoria locului, de sute de ani ĂŽncoace, de cĂŽnd CeahlĂŁul a avut ĂŽnalta cinste de a fi cutreierat de o pleiadĂŁ ĂŽntreagĂŁ de oameni de culturĂŁ, care ĂŽn pelerinajul lor au tinut sĂŁ-si consemneze impresiile. Astfel, Constantin MatasĂŁ, nĂŁscut la poale de munte, mentioneazĂŁ cĂŁ „CeahlĂŁul este socotit pĂŽnĂŁ ĂŽn ziua de astĂŁzi de popor ca un loc sfĂŽnt, ceea ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ foarte rar cu un munte. Din timpuri strĂŁvechi, se obisnuieste prin satele vecine datina mostenitĂŁ poate tocmai de la locuitorii pĂŁgĂŽni de altĂŁdatĂŁ, din preajma CeahlĂŁului, ca o datĂŁ pe an, de Schimbarea la FatĂŁ sĂŁ se urce lumea sus, pe vĂŽrf, unde, dupĂŁ ce un preot sĂŁvĂŽrsea o rugĂŁciune, urma un praznic pe pajiste si apoi jocuri si chiuituri de clocotea vĂŁzduhul. ÎncĂŁ de cu noaptea, ĂŽn dimineata zilei de 6 august se ridicau pe munte, ĂŽn port de sĂŁrbĂŁtoare, roiuri de sĂŁteni ĂŽntĂŽlnindu-se deasupra sat cu sat“, povesteste preotul MatasĂŁ.

„Copia fidelĂŁ a Muntelui Athos“

În aceeasi manierĂŁ, dar de pe o pozitie religioasĂŁ, arhimandritul Ioanichie BĂŁlan, un cunoscĂŁtor al muntelui Athos, considera cĂŁ sĂŁrbĂŁtoarea muntelui CeahlĂŁu respectĂŁ modelul athonit, provenienta sa trebuind cĂŁutatĂŁ la marii sihastri si ĂŽn special la Peon, care a trĂŁit pe aceste locuri ĂŽn secolul al XVII-lea. „CeahlĂŁul este copia fidelĂŁ a muntelui Athos si cel de-al doilea munte cu hram ĂŽn lumea crestinĂŁ. AceastĂŁ traditie a fost adusĂŁ de la Athos ĂŽn Moldova ĂŽn secolul al XV-lea de cĂŁtre cĂŽtiva cĂŁlugĂŁri aghioriti“, a afirmat monahul, descriind totodatĂŁ asemĂŁnĂŁrile dintre cei doi munti privind arealul geografic si sacralitatea lor: existenta vĂŽrfurilor Toaca si Panaghia, existenta unei bisericute lĂŽngĂŁ Panaghia, hramul, viata monahalĂŁ si sihastricĂŁ. De altfel, ĂŽntr-o altĂŁ lucrare dedicatĂŁ muntelui Athos, acelasi scriitor, ierarh si pelerin ortodox, avea sĂŁ consemneze cĂŁ „ĂŽn ajunul hramului, numerosi credinciosi din satele vecine, ĂŽn frunte cu preotii de mir si cĂŁlugĂŁrii din DurĂŁu, urcĂŁ pedestri, fie dinspre Izvoru Muntelui, fie din DurĂŁu sau din Neagra - Bicaz“. La jumĂŁtatea secolului al XIX-lea, viata monasticĂŁ din regiune a intrat ĂŽn declin. Schiturile din jurul CeahlĂŁului au devenit pustii, iar hramul muntelui, dintr-unul religios a devenit unul cu caracteristici traditional-folclorice. Este de remarcat faptul cĂŁ C. D. Gheorghiu ĂŽn al sĂŁu „Dictionar geografic al judetului Neamt la 1890“ surprinde aspectul: „Dinspre TĂŽrgu Neamt se organizeazĂŁ excursii de trei zile cu trĂŁsura (circa 30-40 lei) prin Pipirig, muntele Petru VodĂŁ, la giganticul munte CeahlĂŁu, unde, mai ales la 6 august, e frumos, adunĂŽndu-se ĂŽn vĂŽrful muntelui“. De asemenea, Toader I. Stefan din GhindĂŁoani, un alt cronicar al evenimentului, merge ĂŽn anul 1896 pe CeahlĂŁu cu ocazia hramului muntelui si vede lume multĂŁ, ĂŽntĂŽlnind pe platou un grup mare de „boieri“ ĂŽn frunte cu subprefectul de la Neamt. „Pentru adĂŁpost se folosesc colibele fĂŁcute de G. Panu“. În satul RĂŁpciuni, la ĂŽntoarcere gĂŁseste iarĂŁsi lume multĂŁ, fiind si hramul bisericii de aici si este poftit la masĂŁ cu sarmale si plĂŁcinte.

„SĂŁ simti cĂŁ te adaugi neamului tĂŁu“

Mihail Sadoveanu, marele scriitor român, a fost si el martor al sĂŁrbĂŁtorii muntelui. În dulcele sĂŁu stil descrie foarte frumos cele trĂŁite ĂŽn sfĂŽntul Munte. „În ziua aceasta, a SchimbĂŁrii la FatĂŁ, au moldovenii obiceiul sĂŁ facĂŁ ascensiunea muntelui. (...) CĂŽnd oaspetii sosesc cu ĂŽncetinealĂŁ si blĂŽndete, ca ĂŽn veacurile vechi, e bine sĂŁ te integrezi peisajului si sĂŁ te armonizezi ĂŽn toate ca sĂŁ-i cĂŽnte fiinta de puterea acestui pĂŁmĂŽnt si sĂŁ simti cĂŁ te adaugi neamului tĂŁu“, a scris marele narator, el ĂŽnsusi cu sĂŽnge moldav prin masivu-i trup. Adolf Chevalier, ilustrul fotograf nemtean, a urcat de mai multe ori CeahlĂŁul, imortalizĂŽndu-l ĂŽn imagini de extraordinarĂŁ frumusete artisticĂŁ. Apoi, G. T. Kirileanu, cĂŁrturarul familiei regale, aminteste si el despre cele cĂŽteva zeci de ascensiuni, printre care si unele prilejuite de sĂŁrbĂŁtoarea muntelui. Si nu ĂŽn ultimul rĂŽnd, Romulus VulcĂŁnescu, autorul excelentei lucrĂŁri „Mitologie românĂŁ“, a avut ocazia sĂŁ fie martorul sĂŁrbĂŁtorii CeahlĂŁului, evidentiind mai apoi ĂŽn scrierile sale caracterul duhovnicesc si traditional-folcloric al acesteia. Specialistul ĂŽn mitologie româneascĂŁ descrie multimea de pelerini, muntenii ĂŽn straie de sĂŁrbĂŁtoare, buciumasii, rugurile ce se aprindeau ĂŽn noaptea de dinaintea sĂŁrbĂŁtorii. „Se urca ĂŽnainte de miezul noptii si conform traditiei se cobora ĂŽnainte de asfintit“. El nu mentioneazĂŁ o slujbĂŁ religioasĂŁ, ci doar o rugĂŁ ĂŽnchinatĂŁ cerului. În anii comunismului, serbarea cu aspect traditional-religios nu si-a mai putut afla conditiile de manifestare, devenind de-odatĂŁ ziua muntelui. Serbarea nu s-a mai desfĂŁsurat pe platoul din vĂŽrful muntelui, ci si-a schimbat destinatia la DurĂŁu, fie lĂŽngĂŁ mĂŁnĂŁstire, ĂŽn Poiana Cailor, fie la confluenta dintre pĂŽraiele DurĂŁu si Slatina, ĂŽn capĂŁtul din amonte al satului Schit, desfĂŁsurĂŽndu-se ĂŽn prima duminicĂŁ de august. Abia dupĂŁ ĂŁ'90, cĂŽnd ĂŽn ĂŽn vĂŽrful muntelui s-a ridicat o mĂŁnĂŁstire, cea purtĂŽnd, cum era firesc, numele de Schimbarea la FatĂŁ, aspectul religios al manifestĂŁrii avea sĂŁ fie reluat. Asta ĂŽnsĂŁ neafectĂŽnd aspectul laic. Ba dimpotrivĂŁ, acesta continuĂŽnd si astĂŁzi, printr-un spectacol artistic si sportiv ĂŽn aer liber dedicat trĂŁitorilor locului si comunei ĂŽn care vietuiesc, CeahlĂŁu. Asadar, concluzionĂŽnd, desi aflati sub vremi si vremuri, cu tot cortegiul de bucurii si necazuri, muntenii, si-n special ceahlĂŁuanii, au stiut sĂŁ pĂŁstreze ĂŽn timp Athosul românesc, CeahlĂŁul, ca loc al rugĂŁciunii si sacralitĂŁtii, pĂŁstrĂŽnd traditia ca ziua de 5 august sĂŁ fie dedicatĂŁ ĂŽnchinĂŁrii si ĂŽmplinirii spirituale. Nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor, si de aceastĂŁ datĂŁ, adicĂŁ luni, 6 august 2012 muntele va fi luat cu asalt de lume si ĂŽnalte fete bisericesti, ĂŽntru ĂŽnĂŁltare duhovniceascĂŁ si bucurie trupescĂŁ. Ca oameni ai locului, nu putem decĂŽt sĂŁ urĂŁm celor ce vor descinde ĂŽn zona noastrĂŁ, un bun venit pe SfĂŽntul Munte!