Biserica Buhalnita, loc de legendĂŁ si ĂŽnchinĂŁciune

• „As spune cĂŁ istoria acestei biserici se aseamĂŁnĂŁ cu istoria poporului român“, spune preotul Cristian DĂŁscĂŁlescu •

Buhalnita, unul dintre frumoasele sate ale comunei Hangu, cu gospodĂŁrii presĂŁrate de-o parte si de alta a pĂŽrĂŽului cu acelasi nume, n-ar atrage poate atentia trecĂŁtorilor, dacĂŁ turlele fostei mĂŁnĂŁstiri, ctitorite de voievodul Miron Barnovschi ĂŽn urmĂŁ cu aproape patru secole, nu s-ar ĂŽnĂŁlta si astĂŁzi semet spre soare. „Un roi de case acoperĂŁ vechea terasĂŁ a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui peisaj se profileazĂŁ silueta sveltĂŁ si strĂŁlucitor de albĂŁ a MĂŁnĂŁstirii Buhalnita“, descrie foarte frumos istoricul Marcel DrĂŁgotescu ĂŽntr-una din lucrĂŁrile sale dedicatĂŁ monumentelor istorice din Neamt. RĂŁsĂŁritĂŁ din dreaptĂŁ credintĂŁ voievodalĂŁ si purtĂŽnd pe chipu-i istoria locului, lĂŁcasul de cult al satului, avĂŽnd hramul „Intrarea ĂŽn BisericĂŁ“, cu un trecut deosebit de interesant, ne-a dat ghes mai zilele trecute ĂŽn a-i cĂŁlca pragul. Ne-a ĂŽntĂŽmpinat cu chipul luminos tĂŽnĂŁrul preot Cristian DĂŁscĂŁlescu, pĂŁstorul de suflete al buhĂŁlnitenilor, cel care avea sĂŁ ne fie pentru cĂŽteva clipe desĂŁvĂŽrsitĂŁ cĂŁlĂŁuzĂŁ ĂŽntru cunoasterea locului. „VĂŁ spunem bun venit la streasina bĂŁtrĂŽnei biserici Buhalnita, sfintitĂŁ ca vatrĂŁ monahalĂŁ, unde s-au nevoit de-a lungul zbuciumatei sale istorii, monahi de neam românesc, dar si strĂŁin, respectiv greci sau egipteni, care au avut ĂŽn comun ortodoxia si pe Dumnezeu. As spune cĂŁ istoria acestei biserici se aseamĂŁnĂŁ cu istoria poporului român. Are un plan unic ĂŽn Moldova, turla fiind amplasatĂŁ exact pe jumĂŁtatea acoperisului, pridvorul, adĂŁugat ulterior, iar forma sa arhitecturalĂŁ este aceea a oului de gĂŽscĂŁ. Este albĂŁ si-n interior, dar si-n exterior, ĂŽn interior, pentru cĂŁ ctitorul ei Miron Barnovschi, dupĂŁ o scurtĂŁ domnie, sfĂŽrsind muceniceste la Constantinopol, nu a mai avut timp sĂŁ se ocupe de ĂŽnfrumusetarea ei. DupĂŁ care, fiind ĂŽnchinatĂŁ unor mĂŁnĂŁstiri din strĂŁinĂŁtate, acestea au neglijat, la rĂŽndu-le, din diverse motive acest aspect. Si totusi, ĂŽn timp, a fost adusĂŁ din Egipt o catapeteasmĂŁ cu icoane foarte expresive, icoane ce se pĂŁstreazĂŁ si astĂŁzi, alĂŁturi de unele strane de pe la 1600, sculptate de cĂŁtre preotul Grigore, strane cu valoare de unicat. M-as opri si la strana arhiereascĂŁ, avĂŽnd motive zoomorfe, o adevĂŁratĂŁ operĂŁ de artĂŁ, ce face parte din patrimoniul cultural gestionat de lĂŁcasul nostru de cult. Avem de asemeni obiecte sfinte foarte vechi, unele gĂŁsite chiar pe locul unde a fost initial biserica si unde acum sĂŽnt apele lacului Bicaz“, ne-a spus printre altele pĂŁrintele Cristian, care a tinut sĂŁ adauge faptul cĂŁ ctitoria a avut statut de mĂŁnĂŁstire pĂŽnĂŁ la Cuza, cĂŽnd, ĂŽn urma secularizĂŁrii si alungĂŁrii cĂŁlugĂŁrilor greci, a fost transformatĂŁ ĂŽn bisericĂŁ parohialĂŁ. „A fost bine, cĂŁ a revenit celor pentru care fusese ctitoritĂŁ initial, dar a fost si rĂŁu, deoarece au fost interzise pentru o bunĂŁ perioadĂŁ de timp refacerea chiliilor si a scolii, care a fiintat ĂŽn aceastĂŁ mĂŁnĂŁstire de-a lungul vremii“.

O istorie tumultuoasĂŁ

Asadar, din spusele preotului DĂŁscĂŁlescu si din ĂŽnsemnĂŁrile oamenilor de pe Valea Muntelui, rezultĂŁ faptul cĂŁ actuala bisericĂŁ din Buhalnita, fostĂŁ initial mĂŁnĂŁstire, a avut ĂŽntr-adevĂŁr o istorie tumultuoasĂŁ. În legĂŁturĂŁ cu acest asezĂŁmĂŽnt religios s-au fĂŁcut ĂŽn timp unele confuzii ce au rezistat sub diferite forme pĂŽnĂŁ de curĂŽnd. Un exemplu este confuzia ĂŽntre MĂŁnĂŁstirea Hangu si Schitul Hangu, numit si MĂŁnĂŁstirea Pionul, prima situatĂŁ ĂŽn Buhalnita, despre care vorbim acum, si a doua, ĂŽn satul Schit, ĂŽn apropiere de DurĂŁu. Confuzia are ca explicatie faptul cĂŁ ambele ctitorii se aflau pe mosia Hangu, de la poalele CeahlĂŁului, ale cĂŁrei hotare se ĂŽntindeau de la marginea Transilvaniei si pĂŽnĂŁ la Bicaz. CĂŽt priveste MĂŁnĂŁstirea Buhalnita, cu biserica de zid existentĂŁ si astĂŁzi ĂŽntr-o formĂŁ apropiatĂŁ cu originalul din 1627, ĂŽntemeietorul acesteia a fost, asa cum aveam sĂŁ aflĂŁm din hrisovul ctitoriei si spusele pĂŁrintelui Cristian, Miron Barnovschi, voievodul Moldovei, descins din marea familie a Movilestilor. „...Început-am a zidi si am fĂŁcut biserica aceasta... care iaste ĂŽn partea apusului depĂŁrtet si ĂŽntru deosebitĂŁ pustie, ĂŽn locul ce se cheamĂŁ Hangul. Si aceastĂŁ urmare si facere am pus domnia mea a fi nerĂŁsuitĂŁ ĂŽn veci ĂŽntru a noastrĂŁ din nou ziditĂŁ mĂŁnĂŁstire de mai sus numitĂŁ Hangul“, se aratĂŁ ĂŽn hrisovul voievodal. Miron Barnovschi si-a dorit ca mĂŁnĂŁstirea ctitoritĂŁ de el ĂŽntr-o regiune sfintitĂŁ de sihastrii muntelui CeahlĂŁu sĂŁ devinĂŁ un focar al ortodoxiei, de sprijinire a isihasmului si-a vietii culturale. Istoria ne spune cĂŁ nu de putine ori cele gĂŽndite de cĂŁtre voievodul ctitor au fost uitate. Colectiile de documente ale istoriei Moldovei medievale contin numeroase referiri la procesele ĂŽn care a fost implicatĂŁ mĂŁnĂŁstirea. Apoi, ĂŽn iulie 1715, domnul Moldovei Nicolae Mavrocordat a ĂŽnchinat-o Patriarhiei din Alexandria, patriarhului Samuil fiind prezent ĂŽn Moldova la acea datĂŁ. Si asta, chiar dacĂŁ s-a opus vehement Mitropolitul Ghedeon al Moldovei. În 1863, sub Cuza, a devenit bisericĂŁ parohialĂŁ, iar ĂŽn 1958 a fost strĂŁmutatĂŁ din zona lacului pe actualul asezĂŁmĂŽnt. Si multe ar fi de spus, dar pe noi ne-a interesat mai mult dialogul cu preotul paroh DĂŁscĂŁlescu. „Ca orice tĂŽnĂŁr absolvent am visat sĂŁ slujesc ĂŽntr-o catedralĂŁ, ĂŽntr-o bisericĂŁ mĂŁreatĂŁ, dar cĂŽnd am intrat ĂŽn aceastĂŁ ctitorie mĂŽndria mea s-a strivit de smerenia acestei frumoase biserici cu care m-am identificat desĂŁvĂŽrsit. De aceea n-am gĂŁsit niciodatĂŁ puterea sĂŁ o pĂŁrĂŁsesc, ba dimpotrivĂŁ. Aici, am simtit acel duh sfĂŽnt foarte puternic ca urmare a nevointei tuturor celor ce s-au jertfit pentru existenta sa ĂŽn timp. Ca slujitor al acestei biserici simt o legĂŁturĂŁ deosebitĂŁ cu voievodul martir, Miron Barnovschi, dar si cu cei care s-au ostenit aici ĂŽnaintea mea. O legĂŁturĂŁ de duh, desigur. Si nu vreau sĂŁ se ĂŽnteleagĂŁ ca un sentiment de labilitate acest lucru“, ne-a povestit pĂŁrintele Cristian DĂŁscĂŁlescu, care a tinut sĂŁ ne spunĂŁ cĂŽte ceva despre ĂŽnaintasii sĂŁi ĂŽntr-ale slujirii duhovnicesti si frĂŁmĂŽntĂŁrile prin care trecuserĂŁ acestia prin vremi, dar si despre ĂŽnaltele fete bisericesti ce i-au cĂŁlcat pragul, dintre care am retinut pe Samuil I, patriarhul Egiptului, pe Iustin Moisescu, ce ĂŽn calitatea de Mitropolit al Moldovei a participat la sfintirea bisericii dupĂŁ strĂŁmutare, dar si pe actualul patriarh Daniel, care ĂŽn urmĂŁ cu cĂŽtiva ani a tinut sĂŁ viziteze Biserica Buhalnita. „S-a oprit atunci ĂŽntre cele douĂŁ coloane din interior si dupĂŁ cĂŽteva clipe avea sĂŁ afirme cĂŁ biserica noastrĂŁ seamĂŁnĂŁ izbitor de mult cu bisericile din Grecia, dĂŽndu-ne sfatul s-o pĂŁstrĂŁm asa cum este, curatĂŁ si neprihĂŁnitĂŁ, adicĂŁ albĂŁ, precum o mireasĂŁ a Domnului“, a afirmat preotul din Buhalnita. CĂŁ MĂŁnĂŁstirea Buhalnita a fost o institutie crestinĂŁ foarte prosperĂŁ cĂŽndva, o spun documenteve vremii, dar la fel de bine o spun si precum cĂŁ egumenii sau cĂŁlugĂŁrii trecutului au fost uneori interesati mai mult de exploatarea mosiilor si de cĂŽstigarea proceselor pe care le-au intentat vecinilor, boieri sau mĂŁnĂŁstiri, decĂŽt de propovĂŁduirea moralei crestine ĂŽn rĂŽndul oamenilor simpli. Poate nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor „JudecĂŁtorul Suprem“ a sanctionat o astfel de comportare prin decĂŁderea bisericii de-a lungul istoriei sale si renasterea ei cu mari sacrificii. Important rĂŁmĂŽne un lucru, faptul cĂŁ aceastĂŁ ctitorie a rezistat ĂŽn timp, iar astĂŁzi, dacĂŁ pasii te poartĂŁ prin tinutul Hangului, mai precis prin Buhalnita, dupĂŁ cĂŽteva minute de mers pe jos, albĂŁ, ĂŽnaltĂŁ si majestuoasĂŁ ti se deschide privirii si sufletului ĂŽnsetat de comuniune cu Divinitatea. CĂŽt ĂŽl priveste pe preotul paroh, Cristian DĂŁscĂŁlescu, ĂŽn caz de zĂŁbavĂŁ, acesta, cu generozitatea ce-l caracterizeazĂŁ, ĂŽti va prezenta o adevĂŁratĂŁ lectie de istorie a locului. Si vĂŁ asigurĂŁm cĂŁ meritĂŁ!