Arcelor Mittal Steel rãmîne fãrã tevari
• în 3-4 ani, 80% dintre tevari se vor pensiona • dupã 1990 învãtãmîntul n-a mai pregãtit laminatori, sudori, prelucrãtori prin aschiere • sindicatele solicitã revizuirea organigramei • mai marii învãtãmîntului recunosc greseala desfiintãrii învãtãmîntului profesional Reprezentantii sindicatelor de pe cea mai mare platformã industrialã a Romanului, societatea Arcelor Mittal Steel trag un semnal serios de alarmã în ceea ce priveste îmbãtrînirea fortei de muncã, ce va crea în urmãtorii 3-4 ani probleme extrem de serioase. Cauza lipsei de fortã de muncã calificatã o reprezintã necorelarea planurilor de învãtãmînt cu nevoia de fortã de muncã a economiei reale. O altã cauzã importantã a lipsei de muncitori în domenii vitale o reprezintã migratia din ultimii 20 de ani a fortei de muncã cãtre tãri din spatiul european, dar si din alte pãrti ale lumii. Sindicatele au ridicat aceastã problemã în cadrul rarelor întîlniri ale Comitelor de Securitate si Sãnãtate în Muncã. „Ne aflãm, spun eu, în cel de al 12-lea ceas. Ar trebui discutat cu reprezentantii Inspectoratului Scolar si sã se înfiinteze la Grupul Scolar Vasile Sav, care a apartinut altãdatã Uzinei de Tevi, cîteva clase care sã pregãteascã muncitori calificati necesari metalurgiei: laminoristi si tratamentisti. Sîntem descoperiti total. De altfel fenomenul e specific tuturor platformelor metalurgice din România, de la Galati, Hunedoara, Resita, Zalãu, Iasi si Bucuresti. Cea mai mare gresealã a învãtãmîntului nostru este aceea de a fi desfiintat scolile profesionale care pregãteau specialisti buni, ce fãceau fatã în orice conditii si stãpîneau notiuni tehnice serioase“, a precizat inginer Mircea Anton, liderul Sindicatului Romantub de la Arcelor Mittal Steel. Acesta sustine cã nici în ceea ce priveste învãtãmîntul superior tehnic nu se stã prea grozav, cu toate cã sporadic societãtile mai angajeazã si ingineri, care, din pãcate, cînd ajung într-o asemenea societate nu prea lucreazã în productie, ci îngroasã rîndul salariatilor „din pavilioane“, pe binecunoscutul principiu „unul cu sapa, sapte cu mapa“, tinînd cont de cerinta lansatã de ultimele guverne ale României, ca la un angajat intrat în sistemul bugetar sã fi iesit din sistem alti sapte, fenomen translatat si cãtre economia privatã. „Am solicitat conducerii societãtii o analizã pe organigramã. ÃŽn sectoare s-a ajuns la o situatie extrem de gravã. Un muncitor a ajuns sã lucreze pe douã-trei posturi. Nu intereseazã pe nimeni. La Mittal Steel directorul de resurse umane, mai nou, se ocupã de biletele de tratament, de tichete de masã si mai putin de ce trebuie. Rezultatele se vãd în fiecare zi“, a mai spus liderul Romantub. Reprezentantii Inspectoratului Scolar Neamt recunosc aceastã realitate tristã a învãtãmîntului românesc, care scoate someri pe bandã rulantã. „Este într-adevãr o problemã extrem de serioasã, la care Ministerul Educatiei a reflectat. De altfel începînd cu anul scolar 2012-2013 vor fi reînfiintate scolile profesionale care în cîtiva ani vor fi capabile sã ofere forta de muncã calificatã pentru economie“, a declarat Viorel Stan, inspector scolar general al ISJ Neamt. O mare problemã ce va trebui avutã în vedere de Ministerul Educatiei este baza materialã învechitã a atelierelor scoalã si chiar lipsa unor cadre didactice care ar urma sã pregãteascã viitorii muncitori, pentru cã majoritatea maistrilor care fãceau practica în atelierele scoalã au iesit sau se apropie de pensie.
|
Autentificare
