 Proiectul „Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate“ continuã la Scoala Bicazu Ardelean
Intitulat Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate, al doilea proiect consecutiv pe teme de constientizare privind problematica mediului înconjurãtor si importanta protectiei naturii, implementat de Scoala cu clasele I - VIII Bicazu Ardelean pe perioada anilor 2011-2012, îsi deruleazã activitãtile cu succes, conform graficului prestabilit. Rod al unei echipe manageriale inimoase, în frunte cu profesor Marcela Duculescu, proiectul a fost aprobat spre finantare de cãtre Administratia Fondului pentru Mediu, beneficiarã fiind Scoala Bicazu Ardelean. A fost lansat oficial la data de 05.08.2011. În calitate de parteneri în activitãti, alãturi de elevii scolii din Bicazu Ardelean sînt implicati si elevi ai altor sase unitãti scolare din localitãtile de la poale de Ceahlãu - Lacul Izvorul Muntelui, respectiv Tasca, Bicaz (liceu), Hangu, Poiana Teiului, Ceahlãu si Grinties.
Douã tabere utile si plãcute
Ca o retrospectivã a principalelor activitãti desfãsurate la Scoala Bicazu Ardelean pînã la terminarea cursurilor anului scolar 2011-2012, în paralel cu activitatea instructiv-educativã, au avut loc o serie de activitãti si actiuni în cadrul proiectului Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate. Printre acestea se numãrã: Marsul curãteniei cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie), activitãti de informare, educare si constientizare privind protectia mediului atît în Scoala Bicazu Ardelean, cît si în cele sase scoli partenere, prin expunere de bannere si afise însotite de mesaje ecologice, prin activitãti de trainerat în cadrul cãrora au fost sustinute teme interesante de cãtre specialisti competenti din domeniul ecologiei sau din domenii conexe, precum inspectorul scolar pe disciplina biologie Ion Bãlan, profesorii Sorin Ciucanu (ed. tehnologicã), dr. Gheorghe Lalãu Gheorghe, fost sef al Administratiei Parcului National Ceahlãu si Marcela Duculescu, pe teme de biologie; s-a realizat site-ul scolii etc, dar ultimele douã actiuni desfãsurate pe parcursul sezonului estival al acestui an, adevãrate „regaluri“ ale proiectului, au fost cele douã tabere eco (de la Durãu si din Delta Dunãrii), o repetare, de altfel, a celor din vara anului trecut. „Tabãra de la Durãu s-a desfãsurat în perioada 7-11 august 2012, avînd ca locatie hotelul Brîndusa. Sincere multumiri doamnei Mariana Csibi, gazda noastrã, care nu si-a dezmintit ospitalitatea nici de aceastã datã. Dintre activitãtile desfãsurate pot fi amintite: prezentarea normelor de comportament în munte; drumetiile la Copacul singuratic si la cascada Duruitoarea; studiul individual si de grup în vederea concursului pe teme ecologice si de culturã generalã Noi suntem cei mai buni!; activitãti pe ateliere de lucru ÃŽmpreunã pentru naturã! - lucru la postere; curs privind potentialul turistic al complexului montan Ceahlãu - Lacul Izvorul Muntelui; initiere în conducerea ATV-ului; curs privind istoria localã si traditiile zonei etnografice a Ceahlãului; vizita la Palatul Cnejilor din comuna Ceahlãu; vizita la Muzeul Satului din comuna Ceahlãu.
Tabãra din Delta Dunãrii s-a desfãsurat în perioada 3-9 septembrie, la Sulina, si a inclus activitãti diverse, precum cãlãtoria cu vaporul Moldova de la Tulcea la Sulina, admirînd peisajul mirific al bratului Sulina; turul orasului - o plimbare pe faleza portului fluvio-maritim, cu trecerea în revistã a principalelor obiective turistice, precum Catedrala ortodoxã, Farul vechi si muzeul orasului Sulina, Cimitirul maritim, Casa memorialã a scriitorului Jean Bart; activitãti pe ateliere de lucru ÃŽmpreunã pentru naturã - elaborare de postere cu referire la Rezervatia Biosferei Delta Dunãrii; curs privind potentialul turistic, valoarea si importanta Rezervatiei Biosferei Delta Dunãrii si o surprizã oferitã de organizatorii taberei - o cãlãtorie cu salupa pe canalele deltei spre coloniile de pelicani: Sulina - Canalul Busurca - Lacul Rosulet - Lacul Rosu - Canalul de centurã Sf. Gheorghe - Sulina. La finalul taberei ne-am bucurat de o întîlnire cu cîtiva membri ai Asociatiei Salvati Dunãrea si Delta, împreunã cu care am efectuat o actiune de ecologizare pe plaja de la Sulina. Fãcînd în continuare referire la aceste douã actiuni de anvergurã, tin sã mentionez conditiile excelente în care s-au desfãsurat, fiind antrenati cîte 50 de elevi si 10 însotitori, ceea ce, în final, mi-a alungat temerea care mã cuprinsese oarecum la început, pornitã din marea responsabilitate asumatã în actiuni de acest gen. Reusita acestor douã tabere constituie o experientã comunã (cadre didactice - elevi), o punte de legãturã sufleteascã între generatii la standarde superioare, ce va dãinui sub nobilul imperiu al sloganului cãlãuzitor nouã, ÃŽmpreunã pentru naturã!“, a declarat managerul de proiect, profesor Marcela Duculescu.
Autoritãtile, mereu alãturi de scoalã
Constantin Ioan Bîrsan, primarul comunei Bicazu Ardelean: „ÃŽntre scoalã si administratia localã este o relatie de colaborare strînsã. Educatia este pentru noi, Primãria si Consiliul Local Bicazu Ardelean, prioritatea numãrul unu, pentru cã sîntem constienti de faptul cã scoala este pepiniera în care se formeazã vlãstarele viitorului. Acesti copii sînt formati într-un spirit al corectitudinii, al muncii, pentru a-si face o carierã în viatã si a reveni pe plaiurile natale cu o meserie pe care sã o practice în folosul lor si al colectivitãtii. Felicit conducerea scolii si echipa de proiect pentru tot ce au realizat pînã în prezent si îi asigur cã au tot sprijinul nostru si în continuare. Promit cã voi încerca prin toate puterile mele sã sustin asigurarea acelui procent de 10% reprezentînd cota de cofinantare a Consiliului Local“.
Directorul scolii, dedicat muntelui si apei
Profesor Cornel Duculescu - directorul Scolii Bicazu Ardelean: „Pentru elevii scolii noastre, prietenia cu natura reprezintã o necesitate imperioasã, izvorîtã în primul rînd din localizarea geograficã de exceptie a Bicazului Ardelean, în inima Carpatilor Moldo-Transilvani, între douã entitãti montane speciale cu regim de arii naturale protejate - Ceahlãul si Cheile Bicazului-Hãsmas. De aceea am considerat cã este foarte important sã facem front comun pentru o educatie ecologicã serioasã si profundã, care sã ne dea speranta unui trai sãnãtos, într-un mediu curat, aspiratie sugestiv invocatã si de titulatura proiectului nostru. Iatã, sîntem spre finalul proiectului si îmi declar multumirea pentru desfãsurarea în bune conditii a activitãtilor cuprinse în graficul proiectului pînã în momentul de fatã. Copiii nostri etaleazã mult mai multã atentie fatã de naturã, au un comportament superior fatã de mediul în care trãiesc. Datã fiind amploarea si generozitatea acestui proiect educational, si mã refer în mod special la cele douã tabere care s-au repetat în aceastã vacantã de varã, sînt sigur cã si acesti copii care au fost selectionati în aceste tabere, au înteles sensul actiunilor noastre si totodatã au fost încîntati de diversitatea unor peisaje minunate, împletitã cu diversitatea culturalã, social-istoricã si cu biodiversitatea unui spatiu geografic relativ restrîns, dar care este atît de generos. Am înteles cu totii cã sîntem beneficiarii unui patrimoniu local extraordinar, potential factor de afirmare de exemplu, a unui turism ecumenic, cu caracter ecologic un factor de realizare a ceea ce presupune mai nou notiunea de dezvoltare durabilã, în dauna agresiunilor alarmante asupra mediului si cu efecte dezastruoase initiate uneori de anumiti potentati ai vremurilor noastre. Trãiesc bucuria satisfactiei împlinite cã prin derularea pînã la final a acestui proiect cu tematicã ecologicã, raportat la un spatiu relativ extins, dominat de falnicul Ceahlãu, am putut oferi elevilor nostri, prin aceste tabere, o lectie de viatã extrapolatã unui spatiu special care este Rezervatia Biosferei Delta Dunãrii, o mostrã a ceea ce presupune respectul fatã de natura înconjurãtoare si necesitatea de a o proteja“.
Povestiri din Deltã
Profesora Elena Alina Suciu: „Cine nu-si doreste sã viziteze Delta? Am pornit de cu noapte în aceastã aventurã, plini de nerãbdare si multe asteptãri. Cu cît ne apropiam, cu atît crestea si nelinistea.
La Tulcea ne-am îmbarcat pe vaporul Moldova, predestinat parcã pentru a nu uita de unde am venit. E multã obosealã, dar cãlãtoria pe Dunãre nu ne lasã timp de pierdut. De pe punte admirãm cu atentie malurile canalului Sulina, cel pe care vom naviga pînã vom ajunge la destinatie. ÃŽn final am ajuns în tabãrã. Hãrmãlaia copiilor nu trãdezã oboseala, parcã îsi doresc sã vadã marea si plaja cu nisipul cel mai fin. Dupã repartizarea în camere si despachetarea bagajelor s-a trecut la organizarea taberei. Cãlãtoria în Delta Dunãrii pentru multi dintre noi reprezintã o aventurã cu bãrcutele într-un tinut mult mediatizat si pentru cei mai multi necunoscut încã. Apã caldã, stuf cît cuprinzi cu ochii, nuferi galbeni si albi îti însufletesc privirea. Legãnatul usor al bãrcii aduce fiori si mici stropi de apã. Nagîti, egrete, dar si pelicani speriati ne introduc într-un tãrîm de basm. Ne dorim ca în viitor sã revedem Delta, nisipul, scoicile si valurile spumoase ale mãrii. Te salutãm, pãmînt tînãr al tãrii!“
ÃŽnvãtãtoarea Liliana Tepes-Greurus: „Sulina - oazã de liniste si frumusete. Pace... liniste... frumusete... departe de lumea agitatã, departe de grijile tuturor oamenilor, acolo, la Sulina am simtit fremãtînd cel mai tînãr pãmînt românesc, alãturi de copii curiosi si avizi de cunoastere. O mînã dumnezeiascã a putut crea un astfel de rai al pãsãrilor, al vegetatiei, al pestilor pentru ca noi sã putem sã ne bucurãm de el. Am respirat si am simtit briza mãrii amestecatã cu mireasma Dunãrii, acolo unde cele douã ape se întîlnesc pentru a rãmîne nedespãrtite. ÃŽn toate taberele la care am participat în cadrul proiectului Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate am aflat lucruri noi si am admirat toate splendorile naturii, fãrã sã-mi fac griji cã nu voi mai avea ce afla sau cã nu-mi va rãmîne nimic de cunoscut. Am rãmas cu amintiri frumoase, cu multumirea în suflet pentru sansa oferitã de initiatorii proiectului, cu nostalgia revederii mãrii si a Dunãrii, cu energie pozitivã pentru o perioadã lungã de timp si cu multe cunostinte de împãrtãsit. Minunatele zile petrecute împreunã cu colegii si elevii nostri ne-au unit mai mult si ne-au sporit dorinta de a lucra împreunã ca într-o mare familie. Toate acestea îmi vor umple sufletul pînã la viitoarea întîlnire cu Sulina, cu Dunãrea si cu Marea Neagrã“.
Impresii de la elevii participanti la tabere
Alexandra Bîrsan - clasa a XI-a, Liceul Bicaz: „Vara aceasta a fost una dintre cele mai frumoase, nu datoritã faptului cã ni s-a mai oferit o sãptãmînã de vacantã, ci pentru cã mi s-a acordat sansa sã o petrec alãturi de persoane pe care le îndrãgesc si le respect. Proiectul Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate mi-a oferit ocazia sã descopãr minunãtiile locului în care trãiesc dar si sã cunosc o altã laturã a pãmîntului românesc, predominat de ape, faunã si florã total diferite de ce am întîlnit pînã acum. ÃŽn cadrul acestui proiect am avut ocazia de a participa la cele douã tabere.
În prima tabãrã din acest an, cea de la Durãu, am învãtat sã apreciem meleagurile noastre strãmosesti, sã descoperim misterele muntelui Ceahlãu si sã ne dezvoltãm atît fizic, prin varietatea activitãtilor în aer liber, cît si spiritual, prin dezlegarea legendelor Muntelui Sfînt sau vizitarea unor locuri culte precum Mãnãstirea Durãu. Programul a fost foarte bine organizat, cu multe jocuri distractive, discutii interesante, activitãti noi desfãsurate în centrul naturii. A fost o tabãrã de neuitat, deoarece ne-am distrat mult, însã sã nu uitãm de cea de-a doua tabãrã petrecutã în inima Deltei Dunãrii, la Sulina. Aceastã tabãrã a întrecut orice asteptare a noastrã si ne-a oferit ocazia sã vedem o altã laturã a României. Plimbãrile pe Dunãre, cu vaporul, ne-au ajutat sã ne îmbogãtim cunostintele cu noi informatii, în timp ce timpul petrecut pe plajã, la confluenta Dunãrii cu Marea Neagrã, a reprezentat un prilej numai potrivit pentru relaxare. Prin aceastã tabãrã am cunoscut cu adevãrat Delta Dunãrii, un loc frumos si bogat, ce ne apartine, care ne-a gãzduit, care ne-a iubit si cãruia ne este foarte dor de el.
La final as dori sã le multumesc tuturor profesorilor care au muncit pentru buna desfãsurare a proiectului, în special domnului director Cornel Duculescu si doamnei manager de proiect, Marcela Duculescu“.
Alina Mîrza, clasa a VIII-a: „Vacanta mare ne-a adus cu ea prilejul de a participa la douã tabere, care desi diferite în privinta locurilor de organizare, au avut aceeasi temã - Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate. Urmãrind aceastã temã, am descoperit frumusetile naturii de la o extremã la alta. La Durãu am admirat peisajul montan al Ceahlãului, atît de bãtrîn, dar mereu tînãr în ochii nostri, iar în Delta Dunãrii, tabloul unic al naturii, prin splendoarea lui, ne-a vrãjit pe toti. ÃŽn tabãra montanã am vizitat Cascada Duruitoarea, Copacul Singuratic, Castelul Cnejilor, locuri foarte cunoscute si renumite în toatã tara. Activitãtile noastre au avut ca scop observarea si protejarea naturii: am determinat plante în mediul lor de viatã, am ecologizat trasee montane, am realizat mesaje ecologice si postere. Dacã zona Ceahlãului ne-a vrãjit prin grandoarea ei, Delta Dunãrii a fost un experiment unic. Total diferit fatã de mediul în care locuim, impactul asupra noastrã a fost de o profundã admiratie. Totul a fost foarte frumos! Mesajul meu este urmãtorul: Natura tebuie protejatã si pãstratã asa cum este ea, orice schimbare îi rãpeste o parte din farmec, îi sterge misterul si frumusesea. Natura e mediul în care supravietuim; distrugerea ei înseamnã distrugerea noastrã“.
„Ceahlãul m-a cîstigat ca prieten si admirator pe viatã!“
Elena Diana Suciu, clasa a III-a: „Cu mari emotii am plecat în prima tabãrã din viata mea de elev. Un autocar frumos ne astepta în fata scolii ca sã ne ducã în statiunea Durãu. Am uitat de emotii si am pornit la drum. Acolo a fost minunat, am avut un program frumos, în fiecare zi ne-am plimbat, am vizitat multe obiective, am participat la diverse activitãti. Am fost la Cascada Duruitoarea, la Copacul singuratic, am vizitat Mãnãstirea Durãu si am admirat pictura lui Nicolae Tonitza. Concursul pe echipe organizat de domnul director Cornel Duculescu a fost foarte emotionant. ÃŽn ultima searã am avut parte de focul de tabãrã în jurul cãruia am cîntat si ne-am distrat. ÃŽn ziua în care ne-am întors am vizitat Palatul Cnejilor si Muzeul Etnografic din comuna Ceahlãu. Ne-am întors cu bagajul plin de voie bunã si de amintiri frumoase. Multumesc doamnei prof. Marcela Duculescu si domnului director Cornel Duculescu pentru cã m-au primit si pe mine în tabãrã“.
Andreea Niculina Caia, clasa a VIII-a: „Am avut plãcuta ocazie de a participa în tabãra de la Durãu. Drumetia de la Cascada Duruitoarea si plimbarea cu ATV-ul au fost experiente de neuitat. Am realizat datoritã acestui proiect cît de importantã pentru naturã este atitudinea noastrã în ceea ce priveste protectia mediului. Am revãzut renumita floare de colt ce reprezintã sigla proiectului nostru si ne-am bucurat de fiecare zi lucrînd la postere, participînd la concursuri alãturi de colegii mei de la scolile Telec, Bicazu Ardelean, Hangu, Bicaz si de la alte scoli din zona Ceahlãului. N-am sã uit cã am cîstigat un prieten în persoana domnului doctor Gheorghe Lalãu, povestindu-ne tot ce tine de muntele nostru sfînt, Ceahlãu. Am descoperit multe legende ale muntelui si cunoasterea acestora m-a îmbogãtit ca om. Ceahlãul m-a cîstigat ca prieten si admirator pe viatã!“.
Suciu Ana Delia Suciau, clasa a VIII-a: „Avînd în vedere faptul cã am fost aleasã sã particip în aceste douã tabere, doresc sã mãrturisesc cã am rãmas plãcut surprinsã sã vãd cum domnii profesori au avut grijã sã avem un orar zilnic divers, astfel încît sã nu ne plictisim. Drumetiile pe care le-am fãcut la Copacul Singuratic, la Cascada Duruitoarea, la Palatul Cnejilor, sau scãldatul în mare si plimbãrile cu salupa în inima Deltei m-au lãsat cu un sentiment de mîndrie cã fac parte din aceastã tarã binecuvîntatã de Dumnezeu. Jocurile organizate de doamna învãtãtoare Liliana Tepes-Greurus au fost foarte interesante si cred cã scopul lor principal a fost sã ne cunoastem mai bine, sã lucrãm în echipã, cu alte cuvinte sã socializãm, ceea ce s-a reusit pe deplin. Trebuie sã precizez si faptul cã diminetile nu erau mai frumoase fãrã înviorarea îndrumatã de domnul profesor de sport Emil Tepes-Greurus“.
|
Autentificare
