Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2012
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Octombrie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
STUDENT LA OXFORD

STUDENT LA OXFORD

Adrian Florentin David, din Bicaz, este student în anul III la Facultatea de Matematicã a Universitãtii din Oxford, Anglia. Optiunea sa pentru celebrul centru academic englez a fost luatã în urmã cu doi ani, la terminarea studiilor liceale urmate la Colegiul National „Petru Rares“ din Piatra Neamt, la recomandãrile fãcute de cãtre profesorul sãu de matematicã, Adrian Sandovici, care, la rîndu-i, si-a dat doctoratul la aceeasi institutie de învãtãmînt superior din tara lui Shakespeare. Cu cîteva zile înainte de a pãrãsi Bicazul, orasul natal în care studentul si-a petrecut vacanta de varã, am purtat un dialog pentru a afla ce înseamnã pentru un român sã-si desãvîrseascã pregãtirea superioarã în matematicã la Oxford.

Reporter: Au trecut doi ani de studiu la Oxford. Ai reusit sã pãtrunzi tainele matematicii?
Adrian Florentin David: Cu cît studiezi mai mult, cu-atîta îti dai seama cã ai si mai mult de descoperit si de învãtat. Matematica este o stiintã imensã. Sã vã dau doar un exemplu. În anul III voi avea de ales din 13 optiuni, patru. Pare putin, dar efectiv nu avem timpul necesar pentru a studia tot ceea ce presupune aceastã stiintã. De asta si modul de abordare a cursurilor. Pentru fiecare optiune existã cîte un profesor... Dupã doi ani, abia dacã mi-am dat seama cît de mari sînt tainele matematicii.
Rep.: Chiar asa de greu?
A.F.D. ÃŽntrebarea dumneavoastrã mi-aduce aminte de o alta pusã de unii prieteni. ÃŽntrebîndu-mã ce studiez si aflînd cã fac matematica, m-au întrebat cu seninãtate: „Doar atît?“ Cum doar atît, domnule, cînd matematica este atît de complexã? Dar, asta e. Ca student, cel putin la universitatea în care studiez eu, muncim cîte 35-40 de ore pe sãptãmînã, din care 14-15 sînt cursuri, trei ore sînt afectate tutorialelor, restul fiind orele lucrate individual. Unde vrei tu, în bibliotecã, în cafenele, în camerã, în parc si asta dupã masa de prînz, uneori pînã noaptea tîrziu. Fiind mult timp alocat studiului, tutorii ne sfãtuiesc sã facem si alte activitãti, ce tin de unele pasiuni ale studentilor. Eu am ales sã fac salsa, iar anul trecut m-am ocupat de sectiunea de fashion a unui ziar studentesc. Dar, în general se face sport, teatru, jurnalism si canotaj, ultima îndeletnicire fiind foarte popularã printre studenti. Prin aceste activitãti, recreative pînã la urmã, se constituie unele comunitãti pe grupuri de interese. Si ãsta este un lucru foarte bun. Noi, fãcînd parte din categoria studentilor internationali, am avut unele probleme de acomodare, chiar de limbã, care au trecut foarte repede mai ales prin activitãtile colaterale ce ne-au apropiat mai mult. Multi au avut probleme cu mîncarea... Toate însã în timp au fost trecute cu bine.

„Niciodatã n-am simtit cã am fi marginalizati sau dispretuiti în vreun fel“

Rep.: Ai simtit vreo marginalizare voi ce faceti parte, asa cum spuneai, din categoria studentilor internationali?
A.F.D.: Absolut deloc. Atît noi, cei 30% din studentii care nu sîntem nativi, cît si profesorii nostri, sîntem constienti de anumite diferente, de bariera de limbã, dar niciodatã n-am simtit cã am fi marginalizati sau dispretuiti în vreun fel. Apoi, se cunoaste faptul cã existã unele diferente de gîndire. Scoala româneascã de matematicã este o ramurã din fosta scoalã ruseascã, punînd accent pe teorie, pe matematica purã. De asta cînd am ajuns acolo mi-am dat seama cã eu stiam mult mai mult pe subiecte de matematicã purã, ce se face la noi în clasele a XI-a si a XII-a, comparativ cu colegii englezi, care aveau cunostinte mai avansate de ecuatii diferentiale, de probabilitate statisticã, de matematicã aplicatã despre care eu nu auzisem. De asta vã spuneam cã este o diferentã de gîndire de la est la vest. Dar, cursurile sînt în asa fel gîndite încît sã acopere toate golurile care existã la început, ca apoi sã ne ia pe toti de la un nivel comun. În rest, eu n-am observat a exista vreun tratament diferentiat.
Rep.: Dar, invers? Existã diferente în rîndurile studentilor strãini, pe motiv cã au ajuns la studiu într-o universitate de top cum este Oxfordul?
A.F.D.: Si da si nu. Da, cînd esti acasã. Cînd aflã cineva cã esti student la Oxford, are tendinta de a exclama „Oahh!“. Cînd esti acolo, toatã lumea-i la Oxford si nu este la fel de pregnantã diferenta.
Rep.: Sînteti multi români la Oxford?
A.F.D.: Cam în jur de o sutã. La toate facultãtile si toate nivelele. De altfel, societatea româneascã din Oxford are cam o sutã de membri. Sîntem de peste tot si de toate vîrstele. Cei drept, mai multi sîntem la stiinte, matematicã, fizicã, inginerie, dar sînt si la drept, teologie, istorie...
Rep.: Vorbeai despre societatea româneascã de acolo. Ce rol joacã?
A.F.D.: Ea a fost constituitã pentru a aduna românii de acolo în jurul ei, dar si pentru a promova cultura româneascã. Are un rol benefic în socializarea noastrã si pentru a ne trece dorul de tarã, de casã. Se fac discutii pe diferite teme, se vizioneazã filme românesti, activitãti, reuniuni la care poti participa în functie de timpul disponibil. Este destul de spiritualã.

„Pe umerii generatiei noastre se va clãdi viitorul natiunii române“

Rep.: Sã revenim la învãtãmîntul românesc. Ce diferentã existã fatã de cel de la Oxford?
A.F.D.: Asa cum spuneam, în învãtãmîntul românesc se face multã matematicã, nimeni nu contestã asta, dar se insistã pe latura teoreticã, pe cînd în exterior matematica studiatã este una aplicatã. De altfel, cînd am optat pentru Oxford, am dorit sã fac matematicã-statisticã. Pe parcurs mi-am dat seama cã statistica nu-mi place si am trecut pe matematicã aplicatã - fizicã teoreticã. Si nu regret. Îmi va deschide posibilitatea unei integrãri mai bune în viata profesionalã. Legat de modul de a se face un învãtãmînt diferentiat si-n România eu sînt întrutotul de acord. Încã de cînd eram licean simteam nevoia unui spatiu de viraj în abordarea tematicii de studiu. Comparat cu modelul britanic de bacalaureat, unde elevii îsi aleg cu doi ani înainte niste module si pe acelea le au ca obiecte de examen, la noi, în România, este un regim rigid de abordare a bac-ului. De asta, eu m-am bucurat cînd am auzit cã se va trece la bac-ul diferentiat. Si asta, pentru cã nu vãd de ce trebuie sã se chinuie cineva, dacã nu este bun la un obiect sau altul. Sau, într-o clasã unde existã un olimpic si un corigent. Ce rost are ca cel mai putin dotat sã se chinuie pentru a supravietui, cînd viata poate sã-i deschidã altã oportunitate? Desi scoala ar fi trebuit sã-i deschidã calea si pentru asa ceva. Sper ca lucrurile sã se îndrepte si la noi, cãci sîntem de-acum integrati în Europa. În rest, este bine, ce sã spun?
Rep.: Mai ai doi ani de studiu. Ce va urma?
A.F.D.: Poate un doctorat.
Rep.: Te vei întoarce în România?
A.F.D.: Cînd am plecat la studii, acum doi ani, mi-ati pus aceeasi întrebare. Atunci am rãspuns cã depinde de modul în care vor evolua lucrurile în tarã. La fel spun si acum, dar nu mi-ar displace un job în Anglia sau chiar în State. Voi mai reflecta.
Rep.: Un sfat pentru liceenii nostri.
A.F.D.: Sã-si urmeze visul, sã lupte pentru realizarea lui si sã spere într-un viitor mai bun. Sã fie constienti cã pe umerii generatiei noastre se va clãdi viitorul natiunii române. Totodatã, sã nu-si facã griji dacã vor opta pentru studii în strãinãtate. Acolo toti sînt egali.

Articol afisat de 3475 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective