25 octombrie - Ziua Ostirii române

Pe 25 octombrie se Împlinesc 68 de ani de cÎnd trupele Armatei române, În cooperare cu armatele din Natiunile Unite, au desfãsurat lupte grele si mari bãtãlii pentru eliberarea patriei de sub ocupatia trupelor nazismului fascist german si hortist unguresc. Aceastã datã aminteste de o zi luminoasã din istoria ostirii române, simbolizeazã lupta si jertfa ostasilor pentru Întregirea RomÎniei si constituie o pildã vie a vitejiei si eroismului poporului român, statornicind În memoria posteritãtii semnificatia acestei zile ca o mare sãrbãtoare a tãrii.
Ziua de 25 octombrie este strîns legatã de actul de la 23 august 1944, cînd România a iesit din Aliantã cu puterile Axei si a trecut de partea Natiunilor Unite într-un moment cînd nu se conturase încã limpede înfrîngerea Germaniei naziste. Acest act a fost receptat de poporul român ca o suveranitate si demnitate nationalã, dar cu urmãri catastrofale pentru cel de-al III-lea Reich, deoarece a fost distrus tot sistemul militar din Balcani al trupelor germane, pierzînd în perioada 23-30 august 1944 zeci de mii de militari si mari cantitãti de tehnicã de luptã. Actul de la 23 august 1944 a fost începutul sfîrsitului celui de-al doilea rãzboi mondial în Europa. Pe 20 august 1944, armatele sovietice trec la o ofensivã mare, rup frontul din Moldova, iar trupele germane si române se retrag succesiv cãtre centrul tãrii. Pe 23 august 1944, Guvernul Antonescu este arestat, la comanda armatei este numit generalul Gheorghe Mihail, iar fostul suveran al României, regele Mihai I adreseazã o proclamatie cãtre popor. Armatele române întorc armele împotriva Germaniei, intrînd în coalitia Natiunilor Unite cu un potential de peste 600.000 de militari si întreaga putere economicã a tãrii. În perioada 23 august - 25 octombrie 1944, au loc lupte grele si pe 25 octombrie 1944 (ora 12) tara noastrã este eliberatã în totalitate de sub ocupatia nazistã si hortistã. Si-au pierdut viata peste 72.000 de militari. Conform planului strategic luptele s-au dus mai departe pentru eliberarea Ungariei si Cehoslovaciei, circa 110.000 de militari cãzînd în lupte. Sacrificiul lor a fost atît de mare încît ofranda vietii, din dragostea lor pentru tarã, pentru glia strãmoseascã, pentru neam, au lãsat nemîngîiate si neajutorate alte sute de mii de suflete - copii, sotii, bãtrîni.

De la mare pĂŽnĂŁ dincolo de Praga

În perioada 25 octombrie 1944 - 9 mai 1945, armatele române au strãbãtut peste 1.700 kilometri de la tãrmul Mãrii Negre pînã dincolo de Praga. Înfrîngerea trupelor germane si ungare din 20 de masivi muntosi de peste 2.000 metri altitudine, fortarea a peste 12 cursuri mari de ape, printre care Tisa, eliberarea a 3.831 localitãti din care 53 orase mari din Ungaria si Cehoslovacia au produs mari pierderi inamicului. Pentru eroismul dovedit de armatele române si tributul de sînge dat de ostasi pentru nimicirea definitivã a inamicului, 25 octombrie 1944 a intrat în analele istoriei ca o datã memorabilã, fiind proclamatã Ziua Armatei române. Pe toatã durata rãzboiului ostirea românã a avut o comportare demnã si civilizatã. O trãsãturã dominantã a ostasilor români a constituit-o întelegerea si sensibilitatea fatã de suferinta umanã, avînd o conduitã plinã de omenie, tolerantã si generozitate, trãsãturi fundamentale ale poporului român. Veteranii de rãzboi, cei mai în vîrstã ostasi ai tãrii, eroi nationali, cu obrajii si fruntile brãzdate de vitregiile vremurilor dar cu flacãra vie în priviri se aflã cãtre sfîrsitul vietii. Sufletele le sînt încãrcate de multumire pentru cã si-au fãcut datoria fatã de patrie si popor. Niciodatã nu au învinuit tara pentru soarta ce le-a fost hãrãzitã, fiindcã au iubit-o cu patimã si fãrã gînduri de recompensã sau mãrire. Ei s-au strãduit sã lase mostenire urmasilor istoria faptelor de arme ale ostirii, scrisã cu pana si sîngele lor. Ne plecãm fruntile în fata memoriei acestor bravi ostasi români, precum si a celor din armatele Natiunior Unite, care dorm somnul de veci în glia scumpã a României si în alte pãmînturi strãine. Cine a trãit clipele din tragedia rãzboiului, cine a simtit plutind deasupra aripile mortii, cine a nutrit credintã si biruintã, a pãstrat în inimã si în minte constiinta adîncã a mãretiei jertfelor, cãci nu existã un sacrificiu mai nobil decît acela de a cãdea în luptã pentru apãrarea gliei, neamului si credintei ortodoxe. În aceastã zi a Armatei Române, veteranii de rãzboi îsi exprimã speranta cã jertfa eroilor nu a fost zadarnicã si cã, în viitor, se va realiza întregirea spatiului românesc în hotarele strãmosesti. Cu aceastã ocazie, Biroul Executiv al ANVR, filiala Neamt, adreseazã un salut ostãsesc tuturor cetãtenilor judetului.

General maior (r) Neculai PRUTEANU, presedintele ANVR, filiala Neamt