DE PE ALTE MELEAGURI

• interviu cu dr. Virgil RĂŁzesu, membru al Academiei Oamenilor de StiintĂŁ •

Rep.: Stimate academician Virgil RĂŁzesu, v-am numit asa pentru a introduce cititorii nostri ĂŽn atmosfera potrivitĂŁ ….
Virgil RĂŁzesu : … stimatĂŁ doamnĂŁ, dacĂŁ ĂŽncepem cu titlurile acestea pompoase … riscati sĂŁ pierdeti audienta. Oamenii sĂŽnt foarte sensibili la asemenea abordĂŁri si pot socoti cĂŁ e vorba de ceva … reclamĂŁ. Poate cĂŁ e bine sĂŁ le lĂŁsĂŁm pe mai târziu …
Rep.: De acord. DupĂŁ ce, la mijlocul lunii ati avut propria reuniune aici la Piatra Neamt, ati participat la sfĂŽrsitul sĂŁptĂŁmĂŽnii trecute la Arad, la Sesiunea de ToamnĂŁ a Academiei Oamenilor de StiintĂŁ. Cu ce impresii v-ati ĂŽntors de acolo ?
V.R.: Este foarte adevĂŁrat cĂŁ agenda de toamnĂŁ a fost foarte ĂŽncĂŁrcatĂŁ dar, sincer vorbind despre ĂŽntĂŽlnirea de la Arad, cel mai pregnant sentiment trĂŁit este degradarea sentimentului patriotic - altĂŁdatĂŁ foarte manifest - ĂŽn partea noastrĂŁ de tarĂŁ, ĂŽn comparatie cu ceea ce se petrece ĂŽn zona aceea, unde patriotismul nu a devenit o notiune perimatĂŁ si este cu mult mai viu si mai la vedere. Este suficient sĂŁ spun cĂŁ deschiderea oficialĂŁ a Sesiunii a avut loc dupĂŁ ce, participanti si oficialitĂŁti, ne-am aflat ĂŽn centrul orasului, la statuia lui Vasile Goldis, unde fanfara militarĂŁ a intonat imnul tĂŁrii si impresionantul imn „PresĂŁrati pe-a lor morminte“ si s-au depus coroane de flori. Sesiunea de toamnĂŁ a AOS, a avut un caracter cu totul special, ĂŽnscriindu-se ĂŽn aria unor evenimente notabile : aniversarea a 150 de ani de la nasterea lui Vasile Goldis, marele patriot si om politic care, adresĂŽndu-se „MĂŁritei AdunĂŁri Nationale“ de la Alba Iulia, ĂŽn uralele a peste 100.000 de reprezentanti din toate tinuturile locuite de români, a rostit Rezolutia AdunĂŁrii de Unire cu România, pecetluind actul de formare a României Mari. Evenimentul s-a ĂŽnscris printre festivitĂŁtile dedicate „Anului culturii arĂŁdene“ si a fost patronat de Universitatea de Vest, care poartĂŁ numele marelui bĂŁrbat, cĂŁruia Academia Oamenilor de StiintĂŁ din România i-a acordat titlul de Membru de Onoare (p.m.). Îmi face plĂŁcere sĂŁ amintesc cĂŁ, ĂŽn deschiderea festivitĂŁtii, Drei Susana GeangalĂŁu, membrĂŁ a Filialei Neamt i s-a decernat Diploma de Onoare si Medalia de Aur a AOS, pentru ĂŽntreaga activitate. Pentru mine, prezenta la Arad a ĂŽnsemnat reĂŽntĂŽlnirea cu tineretea, fiindcĂŁ la Arad mi-am fĂŁcut, timp de trei ani, ucenicia ĂŽn chirurgie, si aici s-a nĂŁscut fiul meu, Vlad.
Rep.: Ce tematicĂŁ a avut sesiunea ?
V.R.: Sesiunea de toamnĂŁ s-a desfĂŁsurat sub emblema „Stiinta si filosofia vietii“, a avut un program dens si, ĂŽn cadrul unor sedinte plenare si a trei sectiuni, a trecut ĂŽn revistĂŁ o tematicĂŁ amplĂŁ si interesantĂŁ abordare a lumii actuale. Ne-am bucurat de niste gazde foarte primitoare, am vĂŁzut o institutie de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt superior ĂŽn plinĂŁ dezvoltare si afirmare, cu un drum foarte bine trasat pentru viitor, ancoratĂŁ ĂŽn structurile universitare europene si mondiale, am vĂŁzut un Institut de Cercetare StiintificĂŁ, din cĂŽte stiu unicat ĂŽn aria stiintificĂŁ si universitarĂŁ, foarte bine dotat si care nu rĂŁmĂŽne o simplĂŁ mentiune ĂŽn spatele unei firme. Senzatia cĂŁ oamenii sĂŽnt mai entuziasti si fac mai mult pentru localitatea, zona lor si pentru societate este foarte evidentĂŁ, ĂŽn raport cu ceea ce se petrece la noi care, ĂŽncĂŁ ne mai legĂŁnĂŁm ĂŽn reveriile a ceea ce am fost cĂŽndva si … cam atĂŽt.
Rep.: Nu mĂŁ ĂŽndoiesc cĂŁ ati avut, si Dvs. si ceilalti membri ai filialei nemtene comunicĂŁri.
V.R.: Desigur, ĂŽn decursul anilor ne-am obisnuit sĂŁ nu fim doar participanti pasivi, ci contribuitori la programele sesiunilor. Si de data asta membrii filialei noastre au prezentat cinci lucrĂŁri din domeniile cunoscute.
Rep.: Ce ati comunicat Dvs. ?
V.R.: Prin forta ĂŽmprejurĂŁrilor, nu-mi mai permit sĂŁ abordez teme de ordin medical, ĂŽncĂŽt domeniile pe care le abordez au un caracter mai general. Lucrarea mea este, de fapt, o conferintĂŁ de mai mare amploare, intitulatĂŁ „Omul lumii moderne, ĂŽntre progres si disperare“.
Rep.: Un titlu incitant si pe cĂŽt de interesant, pe atĂŽt de riscant. Sigur cĂŁ multi se pot ĂŽntreba ce are pruna cu …, pardon, ce relatie poate fi ĂŽntre progres si ĂŽntre disperare? Este evident cĂŁ acolo unde existĂŁ progres, disperarea nu are loc sau, mĂŁ rog, motivele de disperare ar trebui sĂŁ fie mai putine.
V.R.: Este drept ce spuneti, dar realitatea ne aratĂŁ cĂŁ lucrurile nu stau chiar asa. Desi progresele omenirii nu pot fi contestate - lista lor este inepuizabilĂŁ - problemele lumii moderne sĂŽnt si rĂŁmĂŽn la fel de grave si serioase. Ele existĂŁ, nu pot fi ignorate ori escamotate, si asta pentru cĂŁ ĂŽncĂŽt omul de astĂŁzi cu greu mai poate gĂŁsi un loc unde sĂŁ se simtĂŁ bine, ĂŽn largul sĂŁu, detasat de problemele din jur si ĂŽn sigurantĂŁ. Si ceea ce este mai important este cĂŁ nici viitorul nu ne dĂŁ sperante prea mari.
Rep.: DacĂŁ doriti sĂŁ dezvoltati putin …
V.R.: As vrea sĂŁ vĂŁ spun cĂŁ lucrarea noastrĂŁ depĂŁseste limitele unei simple comunicĂŁri, reclamĂŁ un timp mai ĂŽndelungat de expunere si, ĂŽn egalĂŁ mĂŁsurĂŁ, de discutii, comentarii sau dezbateri. Profit de ocazie sĂŁ anunt cititorii Dvs. cĂŁ luni 29 octombrie, la ora 17 la Hotelul „Central Plaza“, Asociatia CulturalĂŁ „Era“, patronatĂŁ de pictorul Ciprian Istrate si prof. Niculina Mircea, prilejuieste audierea conferintei noastre, ĂŽn cadrul unei expuneri-dezbateri. ApelĂŁm chiar la Dvs. pentru publicitatea acestei actiuni. Conferinta noastrĂŁ pune ĂŽn antitezĂŁ, pe de o parte, elementele de progres de care ne bucurĂŁm (sau ar trebui sĂŁ ne bucurĂŁm) si, pe de alta, motivele de ĂŽngrijorare si disperare. Nu intru ĂŽn amĂŁnunte, pentru a nu devoala continutul conferintei, dar sĂŽnt lucruri care sĂŽnt demne de retinut si, mai ales, la care sĂŽntem obligati sĂŁ gĂŽndim si, pe cĂŽt posibil, sĂŁ actionĂŁm. Desi la Arad am fost nevoit sĂŁ limitez expunerea ori sĂŁ trec cu rapiditate asupra unor aspecte, ea a suscitat comentarii si dispute interesante.
Rep.: CĂŽti membri ai Filialei Neamt au fost prezenti ?
V.R.: Din cei zece membri, sapte au fost acolo (Susana GeangalĂŁu, Elena Ionescu, Domnica Ciobanu, Carmen Tebrencu, Gogu GheorghitĂŁ, Nicolae Antohe si subsemnatul). Ne-am bucurat de contactul cu colegii nostri si, mai ales, de atĂŽtea lucruri noi si interesante pe care le-am aflat, de modul ĂŽn care gĂŽndesc, ce fac si cum actioneazĂŁ altii, ĂŽn raport cu ceea ce faci. Beneficiile spirituale nu pot fi ignorate si ĂŽncercĂŁm sĂŁ facem, parte dreaptĂŁ si cititorilor nostri.
Rep.: Revenind la ceea ce am lĂŁsat pentru final, Dvs. sĂŽnteti, totusi, aureolat cu mai multe titluri : membru al Academiei Oamenilor de StiintĂŁ, al Academiei de MedicinĂŁ, membru de onoare al multor societĂŁti, cel mai titrat dintre toti medicii zonei.
V.R.: StimatĂŁ DoamnĂŁ, nu vreau sĂŁ mĂŁ acuzati de falsĂŁ modestie, chiar dacĂŁ titlurile enuntate nu mi-au fost acordate pe ochi frumosi sau la un pahar de vin, aproape cĂŁ nu mai au, asa ĂŽn momentul de fatĂŁ, o importantĂŁ. Cred, mai degrabĂŁ, cĂŁ ele capĂŁtĂŁ valoare pentru lumea medicalĂŁ si chiar pentru comunitatea orasului sau a judetului. Si ceea ce mi-as dori sĂŁ ĂŽnsemne este semnificatia datoriei ĂŽmplinite fatĂŁ de semeni si un imbold, un stimulent pentru ceilalti si, mai ales, pentru tinerii nostri care au de ĂŽnfruntat viitorul.
Rep.: Domnule Dr. Virgil RĂŁzesu, vĂŁ multumesc pentru timpul acordat si promitem sĂŁ fim si noi prezenti la conferinta Dvs. din 29 octombrie.

A consemnat Magda VASILACHE