Cresterea caprelor poate fi o afacere prosperã
• capra, consideratã nu demult un animal crescut doar de sãracii satelor, a început sã revinã în prim plan si sã fie tot mai des în atentia fermierilor • un gospodar din Ion Creangã are o micã turmã cu peste 100 de capre si se gîndeste sã se extindã •
Consideratã mult timp, în trecut, un animal crescut de oamenii mai sãraci, care nu-si permiteau sã tinã o vacã sau oi, capra „face cu ochiul“ la tot mai multi mici fermieri. Este si cazul unui localnic din Ion Creangã care a înteles cã din cresterea caprelor se poate cîstiga bine, totul depinzînd însã de o piatã de livrare a iezilor, laptelui sau a brînzei. ÃŽn consecintã, a reusit sã-si închege o micã turmã, cu peste 100 de capete, iar profitul se va vedea abia în anii urmãtori, dupã ce se va mai mãri numãrul de exemplare si va încheia contracte pentru produse. „Cresterea caprelor este un domeniu la început de drum pentru fermierii nemteni. Desi produsele din lapte de caprã sînt mai scumpe, pretul compenseazã prin faptul cã sînt mult mai sãnãtoase. Brînza de caprã este foarte bunã, la fel ca si laptele care are si efect curativ în unele boli. Cred cã este o afacere de viitor. Eu am acum o turmã de peste 100 de capete, pe care o voi mãri în perioada urmãtoare. Fiind ocupat în timpul zilei cu alte activitãti, de capre are grijã un om din localitate, care este plãtit lunar. ÃŽntr-adevãr, caprele sînt foarte greu de crescut, dar, dacã te tii de ele, ai si satisfactii. Anul viitor o sã fac contracte pentru livrarea laptelui si a brînzei. Nu mai pun la socotealã cã iezii au mare cãutare mai ales pentru masa de Paste“, a declarat proprietarul caprelor, care a tinut sã rãmînã anonim. Apoi, în tovãrãsia gospodarului, am luat-o pe colinele satului Ion Creangã, spre cãtunul Muncel. ÃŽntr-un tîrziu, pe o miriste, l-am gãsit pe bãdia Vasile sprijinit în bîtã, supraveghind atent caprele, dar mai ales tapii în cãlduri. „Am lucrat în constructii si de cînd am iesit la pensie, de vreo 5 ani, mã ocup de cresterea animalelor. Am avut si eu peste 80 de oi, acum am mai putine cã le-am dat copiilor. Acum am grijã de caprele consãteanului meu. Sînt cam greu de supravegheat însã mã descurc, nu-mi trebuie cîini de întors, acestia apãrã stîna. Voi înceta sã le pasc doar atunci cînd va da înghetul si atunci le voi bãga la iernat, la stînã.
„Sînt cam greu de supravegheat însã mã descurc“
Caprele nu prea sînt agreate de crescãtorii de animale, ne-a mai spus ciobanul, pentru cã sînt neastîmpãrate, curioase si nu prea stau adunate în turmã la pãsunat, „luînd-o la sãnãtoasa din senin“. Avantajul e cã nu sînt pretentioase, mîncînd tot ce le cade în cale, inclusiv frunze de copaci. Si, ca un fãcut, cînd dãdeam sã plecãm am vãzut cã sãteanul tocmai iutise pasul ca sã adune niste capre „scãpate“ cît am stat de vorbã pe un teren cu vegetatie forestierã piticã. ÃŽn treacãt am zãrit si 2 tapi impunãtori, care n-aveau stare printre capre si cîrlance. De la caprã se poate valorifica totul. Laptele, numit de Hippocrate „lichid miraculos si esenta vindecãtoare”, are nenumãrate beneficii si o compozitie asemãnãtoare laptelui matern. Este cunoscut ca fiind un leac lent, dar sigur pentru multe suferinte, cum ar fi cele pulmonare. Consumarea laptelui, preventiv sau curativ, creste imunitatea organismului, înlãturã oboseala, mentine nivelul tensiunii în limite normale, previne îmbãtrînirea. Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decît propria sa greutate. Cînd sînt îngrijite corespunzãtor, la o singurã fãtare se pot obtine 2-3 iezi. La vîrsta de 11-12 luni, poate atinge greutatea optimã pentru reproductie (30 - 35 kg). O caprã produce, în medie, de vreo douã ori mai mult lapte decît o oaie, consumînd aceeasi cantitate de hranã; au o bunã capacitate de adaptare; fiind animale poligastrice, rumegãtoare, consumã furajele grosiere valorificînd eficient acest tip de nutreturi pe care alte animale nu le consumã etc. Trebuie spus cã un litru de lapte de caprã se vinde cam cu 5 lei, brînza cu 30 de lei, iar kg de ied ajunge în perioada Pastelui la 20 de lei. Produsele din lapte de caprã sînt foarte apreciate în Uniunea Europeanã, în special în Franta, dar pentru export trebuie îndeplinite conditii extrem de stricte, care nu-s la îndemîna micilor crescãtori. ÃŽn Neamt, în evidentele Directiei Agricole figurau la sfîrsitul lunii octombrie 24.500 de capre si 800 de tapi. Pe lîngã acestea, existau si 7.000 de iezi, efectivele totale de caprine ale judetului fiind de peste 32.000 de capete.
|
Autentificare
