PREFECTUL AVEA „SUCCES LA FETE“

• prefectul Mitea s-a reĂŽntĂŽlnit, ieri, cu un cubanez, fost coleg de facultate, pe care nu l-a mai vĂŁzut de 35 de ani • pret de cĂŽteva ore, printre telefoane de la minister si pe diverse teme din judet, prefectul a desirat amintiri cu Raul Hernandes • de SĂŁrbĂŁtori, cubanezul va colinda alĂŁturi de prefect pe la colegii de facultate • chiar dacĂŁ anii au trecut, spiritul tĂŽnĂŁr din studentie ĂŽncĂŁ mai sĂŁlĂŁsluieste ĂŽn sufletele celor doi protagonisti • la revedere li s-a alĂŁturat un alt coleg, inginerul Traian Vararu, directorul Directiei Agricole •

Prefectul Ilie Haralambie Mitea, despre care abia ieri am aflat cĂŁ apropiatii ĂŽi spun „Titi“, iar ĂŽn facultate era alintat cu „UscatuĂŁ'“, pentru cĂŁ era foarte slab, a avut ieri una o cu mare ĂŽncĂŁrcĂŁturĂŁ emotionalĂŁ de cĂŽnd este la cĂŽrma Neamtului. Fiind adus cu treburile administrative ale tĂŁrii din Sibiu la Piatra, prefectul si-a ĂŽntĂŽmpinat un foarte vechi prieten, pe care nu l-a mai vĂŁzut din toamna lui ĂŁ'77, la sediul Palatului Administrativ. Cel care l-a vizitat este Raul Hernandes, un cubanez cu care prefectul a fost coleg de facultate la Bucuresti, amĂŽndoi terminĂŽnd Zootehnia. Lor li s-a mai alĂŁturat un coleg de facultate, unul de-al locului, Traian Vararu, director al Directiei Agricole Neamt. Raul a plecat ĂŽn Cuba din toamna lui ĂŁ'77, alĂŁturi de fetita sa Xitlali, care atunci avea doi ani. Mama ei, o mexicancĂŁ, a ales sĂŁ divorteze si sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn România, copila fiind crescutĂŁ ĂŽn Cuba de tatĂŁl ei pĂŽnĂŁ a terminat liceul. Apoi a ajuns studentĂŁ ĂŽn Barcelona, unde s-a cĂŁsĂŁtorit si de doi ani si-a luat tatĂŁl aproape.

Scrisori pierdute

ÎntĂŽlnirea dintre prefect si colegul lui de camerĂŁ a fost extrem de emotionantĂŁ, ĂŽn primul rĂŽnd pentru cĂŁ niciunul dintre ei nu stia la ce sĂŁ se astepte din partea celuilalt. Cubanezul s-a minunat cĂŁ prefectul e „gras“, desi nu se poate spune chiar asa, dar avĂŽnd ĂŽn vedere cĂŁ ĂŽn facultate era poreclit „UscatuĂŁ'“ pentru cĂŽt de slab era, e de ĂŽnteles omul. Ilie Haralambie Mitea a fost cu mult mai surprins, ĂŽn primul rĂŽnd pentru cĂŁ Raul are acum chelie ĂŽn locul claiei de pĂŁr din studentie. DupĂŁ despĂŁrtirea de dupĂŁ facultate, Titi Mitea, asa cum ĂŽi spun prietenii, i-a trimis scrisori bunului prieten din studentie, dar n-a primit niciodatĂŁ rĂŁspuns. „N-am primit nici o scrisoare, iar dupĂŁ vreo douĂŁ luni de la revenire ĂŽn Cuba, am pierdut toate adresele prietenilor din România“, a spus Raul ĂŽn româneste, limbĂŁ pe care n-a mai vorbit-o de 35 de ani ĂŽncoace, cu douĂŁ mici exceptii, cĂŽnd a discutat la telefon. Cu toate acestea, ĂŽntelege tot ce aude ĂŽn jur si se exprimĂŁ foarte bine avĂŽnd ĂŽn vedere ruperea pe care a suferit-o de România atĂŽta vreme. „Aud acum cuvinte pe care nu le-am mai auzit de cĂŽnd eram student. Dar parcĂŁ le stiu de-o viatĂŁ. Unele parcĂŁ nu stiu ce ĂŽnseamnĂŁ, dar auzit mai multe, ĂŽmi dau seama de ĂŽnsemnĂŁtatea lor“, a spus oaspetele.

Sfat excetional

Cei doi au fost colegi de camerĂŁ timp de trei ani ĂŽn studentie, pentru cĂŁ exista obligativitatea ca studentii strĂŁini sĂŁ stea ĂŽn camerĂŁ cu români. „Un profesor ne-a spus cĂŁ dacĂŁ un om ĂŽnvatĂŁ 5.000 de cuvinte dintr-o limbĂŁ, atunci se va descurca ĂŽn acea limbĂŁ. Asa cĂŁ am ĂŽnvĂŁtat de la Raul spaniola, iar eu l-am ĂŽnvĂŁtat româna. Mama trimetea pachet ĂŽn fiecare lunĂŁ, iar Raul lua plĂŁcintele si le mĂŽnca sub plapumĂŁ. Vinul, tot de el era confiscat. Nici nu mai dĂŁdea pe la cantinĂŁ cĂŽnd aveam pachet de la mama. Vacantele le petreceam ĂŽmpreunĂŁ la Sibiu si pentru cĂŁ eu schiam, el rĂŁmĂŽnea la noi acasĂŁ. Avea si cheie de la noi“, a povestit prefectul.

Amintiri din studentie

Pentru a depĂŁna povestile care ĂŽi leagĂŁ pe cei doi ar trebui zile ĂŽn sir. Cele mai frumoase amintiri sĂŽnt legate de chefurile din cĂŁmin, de examenele luate pentru cĂŁ uneori pozau ĂŽn „bĂŁieti buni“, dar nu lipesc dintre picanterii chipurile angelice sau dimpotrivĂŁ, ale studentelor. „Avea Titi, succes la fete... nici nu trebuia sĂŁ depunĂŁ prea mult efort! Veneau ele! Si chefurile... Ce viatĂŁ frumoasĂŁ! Ce mai cĂŽntam, ce ne mai distram!“, a povestit cubanezul si, spre surprinderea noastrĂŁ, si-a amintit cĂŽteva stofe dintr-un cĂŽntec din tinerete: „Hai sĂŁ bem/ F...-i amarul/ C-am vĂŽndut boii si carul! (...)“. Si versurile au curs de parcĂŁ Raul le-ar fi fredonat astĂŁ-noapte. Apoi si-au amintit cum unul dintre profesorii lor, de loc din Peru, a ĂŽncercat pĂŁlinca noastrĂŁ si s-a ĂŽmbĂŁtat atĂŽt de tare ĂŽncĂŽt a ajuns sĂŁ doarmĂŁ cu capul ĂŽntr-un frigider. Pentru cĂŁ le veneau ĂŽn minte si trĂŁsnĂŁi care e bine sĂŁ nu fie stiute de toatĂŁ lumea, cubanezul a vorbit cu prefectul ĂŽn spaniolĂŁ. Raul Hernandes a venit cu avionul din Barcelona la Cluj, dupĂŁ care a fost adus cu o masinĂŁ la o pensiune din apropierea Pietrei. „DimineatĂŁ, la micul dejun, ospĂŁtarul mi-a spus cĂŁ vine cineva sĂŁ mĂŁ ia. Apoi am aflat cĂŁ vine cineva din partea prefectului judetului Neamt. Habar n-aveam ce ĂŽnseamnĂŁ asta, pentru cĂŁ nu stiam cĂŁ Titi a ajuns ĂŽn asa functie! Si am ajuns aici, la PrefecturĂŁ. Acum vreau sĂŁ reusesc sĂŁ mĂŁ plimb prin tarĂŁ, sĂŁ vĂŁd ce s-a schimbat! Vreau sĂŁ vĂŁd cum s-a ĂŽnfrumusetat România de cĂŽnd am plecat eu de aici. Vreau sĂŁ cunosc familia lui Titi, poate vom merge si la alti colegi de facultate! Vreau sĂŁ mĂŁ bucur de orice cĂŽt voi sta aici“, a spus Raul.

Maimutoiul din geam

Xitlali, fiicĂŁ a lui Raul, are acum 37 de ani si si-a primit botezul ĂŽn bratele sotilor Mitea, la Biserica Romano-CatolicĂŁ din Sibiu. Zilele acestea, cei doi pĂŁrinti - natural si spiritual - vor sĂŁ ajungĂŁ la lĂŁcasul de cult pentru a vedea documentele emise la botez. Prefectul si-a adus aminte cum prietenul sĂŁu se pieptĂŁna cu un pieptene special, din lemn, care putea fi folosit ĂŽn ditamai claia de pĂŁr negru si cret. Apoi, rĂŽzĂŽnd cu poftĂŁ, si-au amintit de maimutoiul pe care ĂŽl atĂŽrnau ĂŽn geam, semn cĂŁ era camera „ocupatĂŁ“ de vreunul dintre ei cu vreo cunostintĂŁ, celĂŁlalt fiind nevoit sĂŁ caute chirie pe la prieteni. „Multi ani m-am gĂŽndit cum sĂŁ fac sĂŁ-l scot pe Raul din Cuba. Si de fiecare datĂŁ cĂŽnd ziceam cĂŁ plec spre tara lui se mai agĂŁtau trei de mine - sotia si cei doi copii, care nu voiau sĂŁ mĂŁ lase singur, pentru cĂŁ ziceau cĂŁ nu vor mai avea ocazia sĂŁ vadĂŁ Cuba. Doar cĂŁ de fiecare datĂŁ aveau alt program si nu mai puteam pleca. Mare mi-a fost bucuria cĂŽnd am aflat cĂŁ e ĂŽn Barcelona si am dat de el, invitĂŽndu-l ĂŽn România. În facultate gĂŁtea foarte bine orezul si pestele. Acum am sĂŁ fac tot ce pot sĂŁ ĂŽi reamintesc gustul mĂŽncĂŁrurilor românesti“, a spus prefectul Ilie Haralambie Mitea.