 ASASINATUL DEJUCAT, PÃDURARIU E CREIERUL
• ancheta a relevat faptul cã Daniel Pãdurariu a fãcut rost bomba pe care stia sã o facã sã explodeze • el i-a „predat“ datele necesare lui Ovidiu Popa pentru a instala pachetul sub masina lui Bogdan Mararu • era vorba de un amestec de nitroglicerinã si azotat de amoniu • ÃŽncheierea de sedintã a judecãtorilor de la Curtea de Apel Bacãu, prin care s-a dispus arestarea celor cinci bãrbati din gruparea care a vrut sã-l lichideze pe Bogdan Mararu, aratã faptul cã atentatul a fost comandat de Daniel Pãdurariu. Mai mult, acesta este cel care a fãcut rost de explozibil si el era singurul care stia cum sã mînuaiascã încãrcãtura. Dar, pentru a se feri de eventuale consecinte nedorite, a cãutat oameni dispusi sã ucidã. Atunci cînd a gãsit pe cine trebuia, respectiv pe bãcãuanul Ovidiu Popa, i-a explicat cum trebuie sã instaleze bomba care ar fi trebuit sã-l ucidã pe Mararu. „Din probatoriul administrat rezultã fãrã nici un dubiu cã inculpatul P.D (Pãdurariu) este cel care a initiat si organizat punerea în practicã a acestui atentat, a procurat dispozitivul exploziv si i l-a predat lui P.O (Popa Ovidiu). De asemnea, inculpatul P.D. i-a explicat inculpatului P.O, în detaliu, cum sã monteze acel dispozitiv si modul de functionare al acestuia (capsã detonantã, firul textil si ancora ce urma sã producã initierea capsei, firele care fãceau legãtura între capsa detonatã electric - aflatã în încãrcãtura explozivã- si sursa de alimentare cu energie electricã dispusã pe exteririorul încrcãturii“, se aratã în încheierea de sedintã a Curtii, prin care s-a dispus arestarea lui Pãdurariu, a lui Popa, dar si a celorlalti membri ai grupãrii, Emil Cristofor, Petricã Jâtaru si Cosmin Irinel Lãcãtusu.
Dispozitiv exploziv destul de complicat
Imediat dupã ce oamenii legii i-au prins în flagrant pe Popa, Jâtaru si Lãcãtusu, dispozitivul a fost anihilat si s-a dispusã o expertizã. „Din raportul de expertizã tehnicã preliminarã rezultã cã sistemul exploziv era format dintr-o încãrcãturã explozivã sub forma unui pachet de formã cilindricã, fixat sub caroseria masinii. Din aceasta ieseau mai multi conductori, unii ajungeau la un cleste de rufe, fixat si el de caroseria masini, ce avea douã lamele metalice dispuse pe partea interioarã a clestelui, lamelele erau despãrtite de o placã subtire, nemetalicã legatã prin intermediul unui fir textil la o ancorã înfiptã în cauciucul din fatã a autoturismului. Celelate fire fãceau legãtura între capsa detonatã electric, aflatã în încãrcãtura explozivã si sursa de alimentare cu energie electricã dispusã pe exterioriorul încãrcãturii. Ansamblul era înfãsurat în hîrtie si asigurat cu bandã adezivã din material plastic“, se precizeazã în decizia judecãtorilor. ÃŽn acelasi document se mai aratã cã la punerea în miscare a mijlocului auto, indiferent de sensul de miscare, firul textil smulgea placa nemetalicã dintre lamelele metalice de pe fata interioarã a clestelui de rufe si permitea realizarea contactului între aceste lamele, deci a continuitãtii circuitului prin care energia alectricã debitatã de baterie se descãrca pe filamentul capsei detonate care, la rîndul ei, initia încãrcãtura explozivã. „Detonarea producea unde de soc de mare intensitate care, la interferenta cu organismele vii, produc rãniri grave sau letalitate. De asemenea, aceste unde pot produce si accidente indirecte ca urmare a spargerii geamurilor si punerii în miscare a cioburilor sau a antrenãrii unor corpuri dure ce pot lovi oamenii aflati ocazional prin zonã“, au arãtat judecãtorii bãcãuani.
Dei, din nitroglicerinã si azotat de amoniu
Avînd în vedere pericolul din zonã, anchetatorii au luat decizia de a lovi ansamblul care continea bomba cu un jet de apã concentrat în vederea spargerii ori ruperii lui fãrã initierea capsei sau a încãrcãturii. Dispozitivul s-a desprins si a fost neutralizat. „ÃŽn scopul verificãrii substantei de culoare rosiaticã, dacã era sau nu explozibil, s-a prelevat pe o bucatã de hîrtie specialã o mostrã care a fost analizatã cu trusa colorimetricã din dotarea SRI si reactia de culoare a transformat supozitia de posibilã materie explozivã în certitudine, întrucît ea indicã prezenta nitroglicerinei si a azotatului de amoniu (cele douã substante chimimice constituie componenti de bazã a unor amestecuri explozive cu destinatie civilã sau militarã“, se spune în încheierea de sedintã. Dupã analizarea pachetului s-a constatat cã era un dispozitiv exploziv improvizat (DEI), perfect functional si apt de a detona. Dei-ul continea ca încãrcãturã de bazã un amestec de produse chimice organice si anorganice care intrã în categoria materiilor explozive si a amestecurilor explozive. „Cele circa 1.000 de grame de exploziv, dacã ar fi detonat, ar fi putut vãtãma grav sau omorî, ca urmare a efectelor directe sau indirecte a undelor de soc, personalul aflat în masinã sau în zona adiacentã acesteia“, dupã cum se precizeazã în sentintã.
Pericol urias pe o razã de 300 mp
ÃŽn acelasi document se mai aratã cã inculpatii „au organizat cu minutiozitate modul de comitere a faptei, astfel încît sã producã rezultatul scontat, respectiv suprimarea vietii pãrtii vãtãmate M.B.A (Mararu) si sã nu fie identificati pentru tragere la rãspundere penalã. Ei au acceptat faptul cã prin detonare, prin punera în miscare a masinii pãrtii vãtãmate, s-ar fi putut produce victime colaterale, fie din membrii familei persoanei vizate, cît si alte persoane aflate întîmplãtor prin zonã, dar si bunuri de lîngã masinã. Important de subliniat este faptul cã prin natura materialului exploziv folosit s-a pus în pericol viata si integritatea corporalã a mai multor persoane, respectiv a celor aflate pe o razã de circa 300 metri pãtrati cît si toate bunurile materiale aflate în acest perimetru“, au concluzionat magistratii. Din datele de anchetã si convorbirile telefonice ale celor implicati s-a stabilit cã inculpatii nu foloseau nume reale sau date care sã le permitã localizarea, identificarea sau stabilirea cu certitudine a legãturilor dintre ei si Daniel Pãdurariu, motiv pentru care atunci cînd au vorbit la telefon, au discutat codificat.
Judecãtorii au mai concluzionat cã infractiunile de terorism sînt atacuri la democratie si statul de drept, astfel încît se justificã arestarea. „Terorismul înseamnã violentã premeditatã îndreptatã împotriva unor tinte necombatante, fãptuitã de grupuri dau agenti clandestini, menitã sã influenteze un public. Principala caracteristicã a terorismului este intimidarea prin violentã, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzînd rãpirea de persoane, asasinatul, producerea de explozii, etc, asa cum este cazul spetei la care facem referire, în care inculpatii au ales sã suprime viata unei persoane ori a mai multora, victime colaterale, într-o manierã în care sã intimideze, sã producã distrugerea unor bunuri importante si sã producã în rîndul opinei publice un puternic ecou“, au concluzionat judectorii.
Anchetã costisitoare
ÃŽntrucît ancheta se aflã în plinã desfãsurare, autoritãtile nu au fãcut încã un calcul al costurilor generate de investigatiile din acest dosar. Totusi, voci autorizate spun cã s-au cheltuit sume mari de bani, respectiv peste 150.000 de euro. Iar lucrurile nu se vor opri aici, întrucît ancheta este în plinã desfãsurare, iar la dosar vor fi necesare nenumãrate expertize. ÃŽn mod normal, aceste sume vor fi puse în sarcina învinuitilor, urmînd sã fie cuantificate sub denumirea de cheltuieli judiciare. ÃŽnsã este putin probabil ca statul sã recupereze sumele cheltuite, datã fiind situatia materialã precarã a învinuitilor. „A fost o anchetã care a necesitat foarte multi bani si un numãr important de oameni. Cred cã au fost peste 100 de politisti, lucrãtori de la Crimã Organizatã, procurori, lucrãtori SIPI sau SRI care si-au dat concursul în acest dosar. Cu sigurantã, la finalizarea dosarului sumele de bani cheltuite vor fi evidentiate si puse în sarcina inculpatilor, însã este putin probabil sã se recupereze mãcar o micã parte. Cît priveste ancheta în sine, apropo de cheltuieli, este suficient doar sã ne gîndim la banii cheltuiti cu transportul echipelor de filaj, a celor de la SRI, Crimã Organizatã. Cu sigurantã, pînã în prezent, este vorba de peste 150.000 de euro. La care se vor adãuga alte sume, pentru cã ancheta este la început. Trebuie sã ne gîndim cã vor avea loc tot felul de expertize, posibil teste ADN etc. Chiar dacã la mijloc este vorba de o grãmadã de bani, nu trebuie uitat faptul cã autoritãtile au dejucat un atentat cu bombã care s-ar fi putut solda cu victime omenesti dar si cu pagube materiale substantiale“, spun unele surse. Reamintim cã Popa, Jâtaru si Cosmin Irinel Lãcãtus au fost prinsi în flagrant, în noaptea de 10/11 ianuarie, pe cînd încercau sã amplaseze bomba sub masina lui Bogdan Mararu. Imediat au fost sãltati si Daniel Pãdurariu precum si Emil Cristofor.
|
Autentificare
