MÃRTURII DOCUMENTARE PRIVIND UNIREA ÎN NEAMT
Pagini alese din istoria judetului Neamt
ÃŽn urmã cu 154 de ani, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, vointa poporului român de a-si reface unitatea nationalã si de stat pe vechea vatrã strãmoseascã a Daciei primea, în parte, consacrare prin alegerea în cele douã principate - Moldova si Tara Româneascã - a unui singur domn, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Mai mult ca oricînd, cuvintele lui Mihail Kogãlniceanu, unul dintre marii înfãptuitori ai României moderne, îsi pãstreazã puterea de îndemn adresat generatiilor urmãtoare. „Unirea, spunea Mihail Kogãlniceanu, eu nu recunosc nimãnui dreptul sã zicã cã Unirea e actul sãu individual, proprietatea sa exclusivã; Unirea e actul energic al întregii natiuni române, e marea noastrã conquistã! Si dã\'aceea domnilor, nici chiar domnitorului, dar încã unui singur particular, nu-i recunosc si nici nu-i voi da vreodatã dreptul acesta de a zice cã el a fãcut singur Unirea. Nu, domnilor, Unirea natiunea a fãcut-o“. Meleagurile nemtene au cunoscut si ele efervescenta revolutionarã a miscãrii unioniste si alegerilor de deputati în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Masele populare din aceastã parte de tarã si-au fãcut pe deplin datoria! Stau mãrturie entuziasmul si participarea maselor la lupta unionistã din anii 1856-1858, la actul Unirii din 1859, la, toate actele de reformã socialã, economicã si politicã care au urmat. Astfel, la 17/29 martie 1857, Comitetul Unirii din Roman aducea la cunostinta Comitetului Central al Unirii din Iasi, referitor la necesitatea stringentã a Unirii, cã noi sîntem pãtrunsi de aceleasi sentimente, aceeasi dorintã si aceeasi profesiune de credintã. Peste zece zile, la 27 martie/8 aprilie 1857, membrii Comitetului Unirii din Piatra Neamt comunicau la Iasi cã vor face totul pentru triumful Unirii si a candidatilor de deputati în viitoarele alegeri. Ei mai mentionau: cu toate greutãtile întîmpinate, nu vor precupeti nici un efort pentru ca în tinut si oras sã se amplifice marele principiu al Unirii, mult dorit de toti românii patrioti. Actul de la 24 ianuarie 1859 a produs în rîndul locuitorilor acestor plaiuri un entuziasm general. Din Piatra Neamt si Roman se trimit telegrame de felicitare domnitorului Unirii în semn de bucurie si respect pentru binele întregii natiuni române. Institutorul Halunga de la Scoala Publicã Nr. 1 din Piatra-Neamt, dînd frîu liber sentimentelor de bucurie la alegerea domnitorului Cuza, a dat foc casei sale din mahalaua Valea Viei si, împreunã cu alti locuitori, a jucat Hora Unirii. La Tîrgu Neamt si Bicaz, cît si în unele asezãri rurale nemtene, au loc demonstratii populare spontane, retrageri cu torte, prin care se dã o largã aprobare publicã actului de la 24 ianuarie 1859. Se împlinea un mare vis, o mare dorintã si se deschidea drumul românilor pentru dobîndirea Independentei din 1877, urmatã de desãvîrsirea unitãtii statale a poporului român la 1918.
|