SATUL CARE MOARE

ACCENT

Nu-i vorba, aici, de schimbarea la fatĂŁ, ĂŽn timp, a ceea ce am numi sat traditional. A acelui sat cu tĂŁrani vietuind ĂŽn costume populare, cu hore ĂŽn bĂŁtĂŁturĂŁ, cu datini si obiceiuri strĂŁvechi, care fĂŁceau, ĂŽn vremuri trecute, farmecul cu totul deosebit al acestei lumi. SchimbĂŁrile survenite aici, sĂŽnt, dupĂŁ pĂŁrerea mea, normale, firesti, aduse de pĂŁtrunderea ĂŽn viata satului - cu efecte bune si rele - a civilizatiei moderne. MĂŁ refer la evolutia satului sĂŁ-i spunem post-morometian, cum, atĂŽt de emotionant, ĂŽl evocĂŁ Marin Preda. E satul ĂŽn care au avut loc acele drame ale sovietizĂŁrii si colectivizĂŁrii fortate, toatĂŁ foiala zgomotoasĂŁ a plecĂŁrilor si venirilor, a modernizĂŁrilor mai mult sau mai putin artificiale. Sigur cĂŁ unele dintre aceste schimbĂŁri erau inerente, firesti, cĂŁ nu se poate ca lucrurile sĂŁ ĂŽncremeneascĂŁ-n loc. Da, dar ar fi vorba despre acele schimbĂŁri firesti, normale, petrecute cu mare grijĂŁ pentru protejarea valorilor rurale. Problema e, ĂŽnsĂŁ, cum mai aratĂŁ satul nostru acum, ce a mai rĂŁmas si cine a mai rĂŁmas din el. PĂŁi, dacĂŁ nu locuiti acolo, duceti-vĂŁ si vedeti! CĂŁ poate mai aveti rude si mosteniri de la pĂŁrinti ori bunici. VĂŁ spun eu: ĂŽn multe privinte, aratĂŁ ca o casĂŁ pĂŁrĂŁsitĂŁ. Si n-am vĂŁzut doar satul meu natal. Am vĂŁzut multe altele si de prin toate pĂŁrtile. Deci, ca o casĂŁ pĂŁrĂŁsitĂŁ, de unde se aude lĂŁtrĂŽnd, din cĂŽnd ĂŽn cĂŽnd, un cĂŽine legat ĂŽn lant, si uitat flĂŁmĂŽnd de stĂŁpĂŽnii plecati ĂŽn grabĂŁ. CĂŽte un trecĂŁtor, cĂŽte o cĂŁrutĂŁ, trec pe sleaul satului, ducĂŽndu-se cine stie unde. La cĂŽmp, probabil, unde omul, de obicei bĂŁtrĂŽn, se chinuie cu plugul si sapa sĂŁ smulgĂŁ pĂŁmĂŽntului cĂŽteva cartoafe si cĂŽtiva saci de pĂŁpusoi. Încolo, din loc ĂŽn loc, vezi case pĂŁrĂŁsite, dar si vreun haram de casĂŁ nouĂŁ, cu turnulete sau nu, fĂŁcute cu bani de afarĂŁ. SĂŽnt fĂŁcute de niste tĂŁrani plecati sĂŁ trudeascĂŁ pe la strĂŁini cu spatele, sau sĂŁ steargĂŁ la fund babele capitaliste. Dar, de obicei, nici cĂŁsoaiele de acest fel nu sĂŽnt locuite, pentru cĂŁ stĂŁpĂŽnii sĂŽnt tot pe afarĂŁ, ĂŽntorsi acolo sĂŁ mai ciuguleascĂŁ niste bĂŁnuti. CĂŁ la noi, nu se poate. La noi, banii se iau, nu se dau. Asa aratĂŁ, deci, ĂŽn linii mari, satul de azi. Cam lĂŁsat de izbeliste, de te apucĂŁ jalea. Dar, iatĂŁ ce povesteste un bun prieten de-al meu. Ai mei au lĂŁsat (cĂŁci trebuia sĂŁ plece cu serviciul ĂŽn altĂŁ parte) unei familii mai sĂŁrace sĂŁ locuiascĂŁ ĂŽn casa noastrĂŁ bĂŁtrĂŽneascĂŁ, cu rugĂŁmintea doar sĂŁ aibĂŁ grijĂŁ de ea si de acareturile ei. Ei bine, omul s-a dovedit de o calitate jalnicĂŁ, ĂŽncĂŽt, ĂŽncet-ĂŽncet, a pus casa pe foc. N-avea lemne peste iarnĂŁ. A-nceput cu magaziile, a continuat cu grajdul, cu dependintele, cu gardul. În cĂŽteva ierni le-a pus pe toate pe foc. Casa - o fostĂŁ casĂŁ de gospodar - a rĂŁmas, astfel ĂŽn bĂŁtaia vĂŽntului si a sortii. Dar sĂŁ nu credeti cĂŁ s-a oprit aici. A vĂŁzut el cĂŁ prispa avea prea multi stĂŽlpi de sustinere; pe trei din cinci i-a pus pe foc. „Na fĂŁ, lemne, i-a zis nevesti-si. Dar sĂŁ nu mai ceri, cĂŁ nu mai am de unde tĂŁia“. „Ba ar mai fi, i-a rĂŁspuns femeia. Iarna viitoare ĂŽncepem cu acoperisul, cu dranita, cĂŁ asta arde bine“. Si asa a fĂŁcut. ÎncĂŽt, din casa copilĂŁriei noastre rĂŁmĂŁsese ceva de-ti venea sĂŁ plĂŽngi. Eu am aflat toate astea tĂŽrziu. Fusesem plecat si eu o vreme. La ĂŽntoarcere, ĂŽnsĂŁ, n-am mai putut face nimic. Vremea, vremurile, oamenii pustiiserĂŁ locul. Povestea prietenului meu m-a impresionat. Dar, ce-i mai trist, multe astfel de foste gospodĂŁrii au ajuns asa. Un cĂŽine flĂŁmĂŽnd, uitat de stĂŁpĂŽni ĂŽn legĂŁtoare urlĂŁ a pustiu. Si, din ce ĂŽn ce mai des, bat clopotele de la biserica satului. S-a mai dus unul.