CRÎSME SI BISERICI

ACCENT



O ĂŽntrecere neobisnuitĂŁ, dar pasionantĂŁ si la modĂŁ, are loc ĂŽn arealul foarte pestrit al tĂŽrgurilor si oraselor noastre. Se ridicĂŁ undeva o bisericĂŁ? E tocmai ĂŽn constructie, va arĂŁta frumos, spun enoriasii cartierului. Ei bine, nu trece mult timp, ĂŽncĂŁ se mai lucreazĂŁ la bisericĂŁ si, cĂŽnd te uiti mai bine, vezi cĂŁ ĂŽn zonĂŁ tocmai au ĂŽnceput sĂŁ presteze nu una, ci trei crĂŽsme. Cu nume care mai de care mai ademenitoare: „La trei sarmale“ (crĂŽsmarul ĂŁsta s-a inspirat din literaturĂŁ), „Capra NeagrĂŁ SRL“, „La GicĂŁ“, „La MiticĂŁ“, chiar si „La GicĂŁ si MiticĂŁ“ (astea trei sĂŽnt din mahala), „La ultimul drum“, bineĂŽnteles, pe lĂŽngĂŁ cimitir, „La ultimul leu“ etc, samd, scl. Si, culmea, toate au clienti, sĂŽnt stup. Se cautĂŁ si se vinde la toate nivelele: vin boieresc, la trei sferturi (cel mai boieresc pare Traminerul roz, de Jidvei), dar si un rom mic, un rom mare, sprituri de tot felul, de la cele de doi lei, la cele de multi lei, bere cĂŽt cuprinde. Pe alese. Si, minune, apare, ĂŽn scurt timp, o nouĂŁ bisericĂŁ. Asta, amplasatĂŁ ĂŽntr-o mare intersectie, ori pe un loc de joacĂŁ pentru copii (cĂŁ ĂŁstia nu prea mai bat mingea, se joacĂŁ, zi si noapte pe calculator), sau ĂŽntr-un spatiu verde dintre blocuri (ĂŽncĂŽt poti vedea ĂŽn bisericĂŁ, chiar poti auzi slujba, direct din dormitor sau din bucĂŁtĂŁrie). Si toate cu aprobare de sus, de la popa cel mare. Ei bine, ce credeti? Chiar dacĂŁ e mare ĂŽnghesuialĂŁ ĂŽn jur, ĂŽsi gĂŁsesc locul si alte douĂŁ crĂŽsme. Tot asa, cu nume foarte ademenitoare, de lasi acasĂŁ totul de izbeliste si te duci repede sĂŁ semnezi condica. Acolo, normal, ca-n toate crĂŽsmele de cartier: se pun la cale mici afaceri, se face politicĂŁ de tot felul, cu protagonisti care mai de care: de la nostalgici cu pĂŁrul cĂŁrunt, la partizani vehementi ai lui..., sau ai lui... . SĂŽnt vehementi mai ales dintre cei care, la alegeri, au primit „gĂŁleata cu produse“ sau si mai si, uneori, se lasĂŁ si cu ĂŽnjurĂŁturi, chiar cu scĂŁrmĂŁnealĂŁ si capete sparte. Ce vrei, lupta de idei cere sacrificii! Între timp, biserica nouĂŁ, bisericile, s-au deschis, a avut loc si sfintirea, s-a pus si popĂŁ, chiar unul cu har. E totul cum trebuie, dupĂŁ tipic. Babele din zonĂŁ sĂŽnt primii clienti (pardon, enoriasi!). Uneori, mai vin si mosnegii, dar mai rĂŁrut; numai dacĂŁ reusesc sĂŁ-i convingĂŁ nevestele. Da, intrĂŁ ei cu chiu cu vai ĂŽn bisericĂŁ, dar trag cu ochiu vizavi, „La GicĂŁ“ sau „La MiticĂŁ“, unde, ĂŽntre timp, s-au ridicat obloanele. Ei, si te pune dracul (cĂŁ altcineva, cine?), lasi bĂŁbuta ĂŽn genunchi si tu treci iute drumul. DacĂŁ nu reusesti, astepti pĂŽnĂŁ se terminĂŁ slujba. ConcurentĂŁ, domnule, ce vrei! Si concurenta e liberĂŁ, chiar necesarĂŁ. CĂŁ asa spun si doctrinele capitaliste (un fel de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt politic de altĂŁdatĂŁ).
Si asa, pare sĂŁ fie multĂŁ viatĂŁ, multĂŁ activitate ĂŽn orasul ĂŁsta, ĂŽn tara asta. Dar cĂŁutati dumneavoastrĂŁ vreo unitate de productie prin zonĂŁ, prin zone, pe unde vreti. CĂŁutati vreo firmĂŁ care sĂŁ scoatĂŁ ceva pe piatĂŁ ĂŽn afarĂŁ de rachiu. Veti gĂŁsi una la multi kilometri. Pentru cĂŁ toatĂŁ lumea vinde. Vinde orice, mai ales lucruri aduse de prin alte tĂŁri, dar, de multe ori, foarte proaste, falsuri. SĂŽnt ĂŽntesate strĂŁzile, mai ales cele principale, de firme care de care mai sclipicioase (chiar si noaptea) de zici cĂŁ esti pe marile bulevarde americane sau frantuzesti, cum vedem prin filme. Deci, toatĂŁ lumea vinde si cumpĂŁrĂŁ. SĂŁ se producĂŁ ceva, ioc! Poate mai tĂŽrziu. CĂŁ economia noastrĂŁ, industria sĂŽnt ĂŽn redresare, ĂŽn modernizare. Fac altceva decĂŽt pe vremea „odiosului“. AdicĂŁ, ce ne mai trebuie nouĂŁ masini si unelte agricole, fire si fibre sintetice, mobilĂŁ, strunguri carusel si cĂŽte altele se fĂŁceau ĂŽnainte?! Ce ne trebuie aducem de „afarĂŁ“, din cele capitaliste. Nu-i mai bine sĂŁ ne tragem noi, frumusel, ĂŽn crĂŽsmĂŁ, cĂŁ doar e democratie. Pentru ce am mai fĂŁcut revolutia aia?!...