 Vaccinarea - pro sau contra?
• în ultimii ani, tot mai multi nemteni refuzã imunizãrile împotriva unor boli grave • oamenii sînt influentati în deciziile lor de tot felul de informatii trunchiate care circulã pe internet • medicii spun cã peste cîtiva ani ar putea reapãrea boli grave precum tusea convulsivã ori poliomielita • Statisticile fãcute în ultimii ani de autoritãtile sanitare aratã cã un român din zece nu are încredere în vaccinuri. Oamenii se tem de eventualele efecte adverse, pleacã urechea la tot felul de zvonuri, dar uitã cã majoritatea serurilor cu care se face imunizarea au trecut cu brio proba timpului, fiind fãcute de 30-40 de ani sau chiar mai bine. ÃŽnainte de 1990 programul de vaccinãri al copiilor era obligatoriu, iar pãrintii nu aveau de spus nici un cuvînt în acest sens, considerantul principal fiind acela cã vaccinarea reprezenta o problem de sãnãtate publicã. Din pãcate, dupã Revolutie, lucrurile s-au tot schimbat, si din vina medicilor, dar si din vina abundentei informationale care au fãcut sã aparã tot felul de cifre contradictorii. S-au prezentat cu precãdere efectele adverse, s-a spus fãrã dovezi stiintifice cã vaccinurile fac rãu si astfel pãrintii au devenit neîncrezãtori. ÃŽn timp efectele au început sã aparã, astfel încît anul trecut, în tarã au existat epidemii serioase de rubeolã si rujeolã, iar mai multi copii au murit din acest motiv. De asemenea, au apãrut cîteva cazuri de tuse convulsivã, sau tuse mãgãreascã, asa cum este cunoscutã popular. Toate aceste boli erau pe cale de disparitie de ani buni, copiii fiind vaccinati împotriva lor.
Mai putine imunizãri în ultimii ani
„Acoperirea vaccinalã în România este de 90%, însã acum cinci-sase ani era de 95% “, se aratã într-un comunicat al Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile. Epidemiologii sustin cã scãderea a fost cauzatã de numeroasele mesaje împotriva vaccinãrii care au apãrut în ultimul timp. Specialistii în domeniu declarã cã majoritatea persoanelor care nu sînt vaccinate se vor îmbolnãvi la contactul cu microbul, iar formele de boalã pe care le pot face sînt grave, cu risc mare de complicatii si chiar deces. Dintre persoanele vaccinate, foarte putine se îmbolnãvesc, iar riscul de complicatii este mic.
Efectele adverse sînt minore
Vaccinurile sînt foarte sigure, iar reactiile adverse, rare. Existã situatii în care acestea apar, dar ele sînt controlabile si relativ usor de îndepãrtat. Cu sigurantã însã, nici un fel de reactii adverse nu se comparã, nici pe departe, cu riscurile implicate de aparitia bolii care putea fi prevenitã prin vaccinare, declarã categoric medicii epidemiologi. Cînd, dupã imunizare, apar reactii adverse înseamnã cã procedura nu s-a respectat. Conditiile de transport au fost improprii, conditiile de stocare nu au fost corecte, nu s-au respectat avertismentele si contraindicatiile vaccinului spun producãtorii de seruri. Alte greseli posibile: sã nu se tinã cont de orarul stabilit, sã se foloseascã un produs expirat, un diluant gresit sau sã se dozeze incorect vaccinul. Specialistii mai spun cã, în cazul în care imunizarea nu s-a fãcut corect, intervin infectiile, reactiile negative la tratament, rãspuns la alergeni si la toxine si traume.
Controverse privind vaccinurile mai vechi
Orice vaccin nou apãrut pe piatã naste controverse. Asa s-a întîmplat si în 1996 în Franta, cînd aproape 200 de persoane s-au îmbolnãvit de sclerozã multiplã sau alte boli ale sistemului nervos central, dupã ce s-au vaccinat contra hepatitei B. Cei care s-au vaccinat au atentionat atunci guvernul francez sã stopeze campania de imunizare pentru scolari. Expertii au spus cã s-au fãcut nouã studii epidemiologice pentru a estima riscul unei asocieri dintre vaccinarea cu hepatita B si scleroza multiplã. Dacã la primele studii au fost cîteva inadvertente, în cele din urmã nici unul dintre studii nu a arãtat cã ar exista vreun risc. Autoritãtile din sãnãtate din lumea întreagã recomandã în continuare vaccinarea contra hepatitei B.
Vaccinarea beneficiu sau risc?
Vaccinurile ajutã corpul sã producã anticorpi împotriva bolilor infectioase care pun viata în pericol. Cînd un germen invadeazã corpul, sistemul imunitar îl recunoaste ca fiind intrus. Sistemul imunitar produce anticorpi (molecule specializate ce se lipesc de celulele invadatoare si fie le inactiveazã, fie le marcheazã pentru distrugere). Într-adevãr, de-a lungul timpului s-au înregistrat evenimente nedorite în urma vaccinãrii precum boli neurologice, autism, deficit de concentrare, diabet, reactii alergice si boli autoimune cauzate se pare de prezenta conservantilor din continutul lor, precum tiomersalul. În acelasi timp, prin vaccinare au fost salvate milioane de vieti si s-a reusit eradicarea unor maladii care au provocat în trecut moartea a milioane de oameni. Toate procedurile medicale sînt însotite de riscuri, la fel si vaccinarea, dar în instituirea acestor proceduri trebuie luat în seamã raportul beneficiu/risc.
Vaccinurile pot provoca boala pe care ar trebui sã o previnã?
Existã multe vaccinuri care nu oferã protectie 100%, însã reduc riscul de a face o infectie. Chiar si asa, ele nu reduc riscul de îmbolnãvire la zero. Uneori, chiar o persoanã care s-a vaccinat poate face o infectie pe care vaccinul trebuia sã o previnã. Însã vaccinurile folosite azi nu provoacã boala pe care trebuie sã o previnã. Însã unele au asociate reactii adverse. De exemplu, vaccinul antigripal este preparat din ouã. Persoanele care au alergie la ouã nu trebuie sã facã vaccinul deoarece pot avea o reactie alergicã gravã. Pentru marea majoritate a vaccinurilor administrate copiilor se spune cã riscurile reactiilor adverse sînt minime. Vaccinurile la copii au ca principale avantaje imunizarea si protectia împotriva bolilor. Totusi, sînt destule elemente care pun pe gînduri (reactii alergice, reactii adverse, chiar vaccinare fãrã dezvoltarea imunitãtii etc.) Se considerã cã doar copiii mai mari, de la 2-3 ani în sus au pregãtit sistemul imun pentru a face fatã rãspunsului la imunizare.
Argumente pro vaccin
Vaccinurile care se fac la nastere (BCG, anti-virus hepatic) si cele de dupã, la 2-5 zile, la 2, 4, 6 sau 12 luni (vaccinul împotriva virusului hemophilus influenzae, DTP, VPO) îl pot scuti pe bebelusul tãu de consecintele dureroase ale multor boli, cum ar fi: hepatita, meningita, difterie, rujeola, tetanos. Vaccinurile protejeazã copilul si de boli mai grave cum ar fi tuberculoza sau cancerul. Imunizarea prin vaccinuri presupune introducerea în organism de anticorpi care îl vor feri de virusurile respective. De asemenea aceastã protectie împotriva bolilor este de lungã duratã, de la 3 la 20 de ani sau chiar protectie pe viatã. Nimeni nu stie în mod precis cum functioneazã sistemul imunitar. Aceastã protectie împotriva bolilor nu presupune neapãrat si viatã lungã si sãnãtoasã. Corpul uman este foarte sensibil si de-a lungul vietii, poate contracta diferite afectiuni împotriva cãrora vaccinurile nu au nici un efect. Ceea ce poate proteja foarte bine copilul de contractarea diferitelor boli fãrã a fi nevoie de vaccinuri este alãptarea cît mai îndelungatã ca si hrana cît mai echilibratã si sãnãtoasã. Multumitã programelor moderne de vaccinuri atît la nastere cît si în timpul primilor ani de viatã, copiii au, astãzi, o sperantã de viatã mult mai mare. Vaccinul este considerat de cãtre multi medici „un miracol al medicinei moderne“. Medicii pediatri mentioneazã cã prevenirea maladiilor infectioase pe calea imunizãrii este cea mai eficientã contributie la îmbunãtãtirea sãnãtãtii copiilor. Vaccinul este un mijloc facil si rapid de a „împusca mai multi iepuri deodatã“, adicã de a pune la adãpost copilul de multe boli si afectiuni. Medicii mai spun cã pãrintii nu trebuie sã piardã nici o ocazie de a-si vaccina copiii. La maternitate copilul primeste vaccinul anti-hepatitã B (AHB) si vaccinul antituberculozã (BCG). La vîrsta de 2 luni se efectueazã trei vaccinuri: anti diftero-tetano-pertusis (DTP), (VPOT) vaccinul antipoliomielitic si vaccinul anti-hepatita B. Pe mãsurã ce copilul creste, el primeste si alte vaccinuri.
Argumente anti vaccinare
Toate aceste vaccinuri pot avea efecte secundare: umflãturi si pete rosii în locul vaccinãrii; durere de cap si muschi; febrã; ameteli; iritatii; stare de vomã; dureri abdominale. Pe lîngã reactiile adverse directe ale vaccinului în perioada luptei cu virusul pasiv organismul, de obicei, slãbeste. Aceastã scãdere temporarã a imunitãtii poate duce la agravarea unor boli prezente/ascunse sau chiar aparitia altora noi. Cercetãtorii au descoperit cã atunci cînd vaccinezi un animal, celulele imunitare ale creierului (migroglia) se activeazã partial si sînt într-o stare de alertã. Dacã sistemul imunitar este din nou activat (în termen de zile, sãptãmîni, luni) aceste celule se alerteazã la maxim si încep sã determine secretia substantelor chimice distructive peste normã. Aceastã reactie exageratã poate fi foarte distructivã si îi face pe oameni sã se simtã foarte depresivi.
În cazul în care medicul propune administarea unei doze triple de adjuvant imunitar într-o zi (exemplu: vaccinul antigripal, pneumococcic si meningococcic) pentru a economisi timp, pãrintii trebuie sã refuze. Organismul si creierul copilului vor fi asaltate de o dozã masivã de activatori imunitari puternici, despre care se stie deja cã activeazã sistemul imunitar al creierului la niveluri periculoase chiar si atunci cînd este administratã o singurã dozã.
Pe de-o parte, vaccinurile de orice fel promit sã îi asigure copilului pe cît posibil, o viatã lungã si sãnãtoasã. Pe de altã parte, ele produc nu numai efecte secundare de scurtã duratã, dar si cu duratã mai lungã (leziunile de pe creier) care pot produce diferite afectiuni ale sistemului nervos.
Ar fi mai sigur dacã ai refuza vaccinarea?
Vaccinurile protejeazã corpul împotriva unor infectii grave, care pun viata în pericol, dar sunt pãrinti care aleg sã nu îsi vaccineze copiii cu niciunul din vaccinurile recomandate din neîncrederea în efectele reale ale acestor seruri. Deci alegerea de a nu imuniza copilul este comparabilã cu ruleta ruseascã. Bolile continuã sã existe. Alte tãri din lume au un sistem de imunizare mai slab, iar germenii pot veni de oriunde. A lãsa copilul neimunizat înseamnã a-ti expune copilul si familia riscului de îmbolnãvire.
|
Autentificare
