MORALÃ DE HOTI

ACCENT

Tot cartierul îi stie. Ca zurbagii, mincinosi, hoti - mai ales hoti -, iesiti de la Mititica, dupã o vacantã fortatã de 2 ani. Doi ani la fiecare, pentru cã fuseserã dovediti cã au sparlit de la un gospodar din cartier niste bunuri. Au stat - ce-au stat - acasã dupã eliberare, foarte putin, dar pentru cã îi furnica, ceva le dãdea ghes din nou. Îi impingea spre meseria lor de bazã, de hoti de cartier. Ce vrei, meseria e brãtarã de aur. Hopa, aur! Ei bine, tocmai de aici a venit totul. Nu flecustete ca pînã atunci, ci marfã de marfã! Tomai puseserã ei ochii pe un magazin din zonã, cu tot felul de chestii de acest fel: brãtãri, inele, brose, pandative, lanturi mai subtiri sau mai groase. Dar cum sã atace, cã magazinul era pãzit zi si noapte de niste baragladine cu pistoale. Trebuia fãcut, deci, un plan foarte abil, foarte original, foarte hotesc. Si uite cum au fãcut. Au dat foc, mai întîi, la o casã mare din preajmã. Gospodarii dormeau fãrã grijã, focul s-a extins cu mare iutealã si tot cartierul, buluc la incendiu. Inclusiv cei care, cicã, pãzeau magazinul cu aur.
N-o mai lungesc. Cu toatĂŁ lumea dusĂŁ la incendiu, care, ĂŽntre timp, se lĂŁtise, hotii au spart, au luat tot ce s-a putut, si tuleo! Au ascuns, repede prada si s-au culcat. Fiecare ĂŽn casa lui, ĂŽn patul lui. Dormeau, adicĂŁ, bustean, cĂŽnd au venit caraliii si la ei sĂŁ caute hotii. Ce hoti? Ei au fost tot timpul acasĂŁ! Nici usturoi n-au mĂŽncat, nici gura nu le pute. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ i-au ridicat si i-au dus unde trebuie, unde mai fuseserĂŁ de atĂŽtea ori!
Oameni buni, uite ce a hotĂŁrĂŽt instanta: din ei doi, numai unul a fost dovedit si condamnat la ĂŽnchisoare. Celuilalt, colegului de loviturĂŁ, i-au dat drumul, din lipsĂŁ de probe. A fĂŁcut el ce-a fĂŁcut (noi cam bĂŁnuim ce!) si a iesit basma curatĂŁ. AdicĂŁ, nu fusese acolo ĂŽn noaptea aia, era ĂŽn tren spre BuzĂŁu. FĂŁcuse el rost si de bilet, si de martori, cĂŁ, de!, cu bani se poate orice. Abia acum am ajuns la miezul povestii. Hotul lĂŁsat liber - o sĂŁ rĂŽdeti -, a ĂŽnceput sĂŁ aibĂŁ probleme de constiintĂŁ. AdicĂŁ ĂŁla, prietenul si colegul lui de smardealĂŁ, la bulĂŁu, iar el, fluierĂŽnd liber prin cartier. Nu se face!, ĂŽsi zicea el. Problema era cĂŁ pe coleg nu-l putea scoate, iar lui nu-i venea deloc sĂŁ se autodenunte. Cu aceastĂŁ moralĂŁ de hot se perpelea zi de zi, noapte de noapte. N-avea pic de somn, ajunsese o umbrĂŁ de om. PĂŽnĂŁ cĂŽnd neamurile l-au trimis „la nebuni“, ĂŽntr-un ospiciu, pe termen lung. Acolo, ce credeti cĂŁ fĂŁcea? Povestea tuturor cĂŁ si el este hotul ĂŽn furtul aurului. Oamenii ĂŽl ascultau si rĂŽdeau. Nebun!, ĂŽsi ziceau, dar un nebun pasnic. Pentru cĂŁ numai un nebun ĂŽsi bagĂŁ singur capul ĂŽn lat. Dintr-atĂŽtia hoti cĂŽti au apĂŁrut pe piata muncii de dat cu laba, ati vĂŁzut dumneavoastrĂŁ vreunul care sĂŁ-si recunoascĂŁ singur vina, hotia, pĂŁcĂŁtosia? Indiferent dacĂŁ furĂŁ de la stat sau de la privati. Eu, personal, n-am vĂŁzut! Ca se scoatĂŁ, mai curĂŽnd ĂŽi bagĂŁ ĂŽn loc pe altii, poate nevinovati. Stiu ei cum s-o facĂŁ...
SĂŁ vĂŁ spun finalul: hotul de la casa de nebuni nu era - s-a dovedit mai tĂŽrziu - deloc nebun. Era doar un hot cu moralĂŁ. Lucru atĂŽt de neobisnuit pe la noi, ĂŽncĂŽt pare ticnealĂŁ. Destui din cei intrati ĂŽn puscĂŁrie pentru mari fraude, pentru furturi colosale, s-au scos cu asta. Numai cĂŁ ĂŁstia fĂŁceau exact invers: erau perfect sĂŁnĂŁtosi si se dĂŁdeau nebuni.

N.A.: Multumesc, Monitorule!
Acesta este ultimul Accent pe care-l public ĂŽn ziarul Monitorul. Socotesc, de aceea, de bun simt, sĂŁ multumesc acestei reputate publicatii - cĂŁreia i-am pretuit ĂŽntotdeauna acuratetea si profesionalismul - pentru generozitatea de a fi gĂŁzduit aceste mici tablete. Am fost nevoit sĂŁ „mĂŁ mut“, o vreme, aici, pentru cĂŁ, datoritĂŁ unor ĂŽmprejurĂŁri mai ciudate, ele n-au ĂŽncĂŁput ĂŽn ziarul la care am lucrat peste patru decenii si pe care l-am si condus. În perioada urmĂŁtoare, Accentele mele vor fi gĂŁzduite de VIATA NEMTEANÃ, noul nostru ziar.
Multumesc, deci, Monitorule!