Haiduci si tĂŽlhari

• istoricul Daniel Dieaconu si cĂŽtiva colaboratiri au lansat un interesant volum de carte • este vorba despre „Haiduci si tĂŽlhari - Contributii de mitologie si antropologie istoricĂŁ“ • lansarea a avut loc la Grinties, evenimentul stĂŽrnind interes maxim •

Scriitorul Daniel Dieaconu, doctor ĂŽn istorie, avĂŽndu-i alĂŁturi ĂŽn ale cercetĂŁrii pe Viorel Nicolau, Alexandru Ioan Ungureanu si Emil Pedemonte JuncĂŁnaru, a scos sĂŁptĂŁmĂŽna trecutĂŁ pe piata editorialĂŁ o nouĂŁ carte, cea de-a 22-a din ampla sa operĂŁ, purtĂŽnd titlul „Haiduci si tĂŽlhari - Contributii de mitologie si antropologie istoricĂŁ“. Lucrarea a fost lansatĂŁ sĂŽmbĂŁtĂŁ, 2 martie, la CĂŁminul Cultural Grinties ĂŽn prezenta unor oaspeti de seamĂŁ si a unui public local cu interes fatĂŁ de slova scrisĂŁ si drag de istoria locului si nu numai. Activitatea, care s-a dovedit pĂŽnĂŁ la urmĂŁ un adevĂŁrat maraton cultural-artistic, l-a avut ca prezentator pe ĂŽnvĂŁtĂŁtorul Ilie Alexandru, ce avea sĂŁ invite ĂŽn scenĂŁ pentru a vorbi publicului despre carte, pe rĂŽnd, pe primarul localitĂŁtii, doctorul Vasile Alexandroaia, sustinĂŁtorul moral si material al mai multor proiecte culturale locale, pe preotul Dumitru Pintilie, de la Parohia Grintiesu Mare, pe Viorel Nicolau, seful Editurii Cetatea Doamnei, sub auspiciile cĂŁreia a apĂŁrut lucrarea si pe criticul literar Constantin Tomsa, cel ce a prezentat grintiesenilor o analizĂŁ pertinentĂŁ a continutului lucrĂŁrii. TotodatĂŁ, publicului i s-a oferit prilejul de a-l asculta si pe autorul cĂŁrtii, prof. dr. Dieaconu, care ĂŽn cĂŽteva vorbe si-a exprimat bucuria de a fi adunat la Grinties un public numeros si de calitate pentru a-i fi alĂŁturi la ĂŽmplinirea sa editorialĂŁ. Dorind sĂŁ dea o importantĂŁ deosebitĂŁ evenimentului, gazdele au tinut sĂŁ-i aibĂŁ ca invitati ĂŽn ale cĂŽntecului haiducesc pe tĂŽnĂŁrul acordeonist Emanuel Axinte, elev la Liceul de ArtĂŁ Victor Brauner si fiu al satului, pe Ion Bustihan, rapsod local, Constantin Ionescu si Ion Diaconu, interpreti de muzicĂŁ de petrecere si pe interpreta de muzicĂŁ popularĂŁ Dana DĂŁncilĂŁ din Suceava. La acestia s-au alĂŁturat o parte a elevilor grintieseni aducĂŽnd ĂŽn prezent cĂŽteva din cĂŽntecele haiducesti de altĂŁdatĂŁ. RĂŽnd pe rĂŽnd, toti acestia aveau sĂŁ reverse peste public frĂŽnturi din talentul lor alcĂŁtuind ĂŽn final un spectacol ce avea sĂŁ sĂŁ tinĂŁ treazĂŁ atentia spectatorilor nu mai putin de patru ore. Si cum motivul ĂŽntĂŽlnirii culturale de la Grinties a fost subiectul cĂŁrtii, mai precis haiducii vremurilor demult apuse, firesc a fost ca de o atentie deosebitĂŁ sĂŁ se bucure renumita de-acum BandĂŁ a lui Bujor, care a deschis si ĂŽncheiat spectacolul.

„Care ar fi trĂŁsĂŁturile care diferentiazĂŁ pe tĂŽlharul ordinar de haiduc“

CĂŽt priveste cartea lansatĂŁ, aceasta, conform spuselor autorilor ĂŽsi doreste sĂŁ acopere o zonĂŁ mai putin bĂŁtĂŁtoritĂŁ a istoriografiei, haiducia si tĂŽlhĂŁria, concentrĂŽndu-se asupra celor douĂŁ fenomene fĂŁrĂŁ vreo delimitare strictĂŁ. „O astfel de temĂŁ, care sĂŁ surprindĂŁ istoria haiduciei si a tĂŽlhĂŁriei ĂŽn spatiul românesc, nu a beneficiat de o cercetare serioasĂŁ. (...) Fiind o temĂŁ la care istoriografia a rĂŁmas datoare fatĂŁ de beletristicĂŁ, cele mai importante pentru cercetare au fost creatiile populare, un bogat tezaur de balade, doine, cĂŽntece, povesti si legende. Haiducii si faptele lor au intrat si ĂŽn literatura cultĂŁ, ĂŽncĂŁ din prima jumĂŁtate a veacului al XIX-lea, iar la sfĂŽrsitul veacului deja devenise „la modĂŁ“ nuvelele haiducesti. Am ĂŽncercat sĂŁ ilustrĂŁm caractere generale ale fenomenului: cine a ajuns ĂŽn codri, cine erau cei care trebuie pedepsiti, cĂŁpitanul, ceata, femeile-haiduci, ĂŽnfĂŁtisarea, armele, ĂŽnsusirile suprafiresti, legĂŁturile dintre codru, popor si haiduci sau tĂŽlhari, dorind a afla care ar fi trĂŁsĂŁturile care diferentiazĂŁ pe tĂŽlharul ordinar de haiduc“, se aratĂŁ ĂŽn Introducerea cĂŁrtii. Lucrarea a fost prefatatĂŁ de cĂŁtre prof. dr. Lucian Strochi, care prin dibĂŁcia sa scriitoriceascĂŁ, a trecut haiducia prin cultura nationalĂŁ, alĂŁturĂŽnd-o mitologiei românesti. „Mitul haiduciei intrĂŁ ĂŽn relatie directĂŁ cu celelalte patru: cu mitul descĂŁlecĂŁrii pentru cĂŁ haiducul stĂŁpĂŽneste un teritoriu al sĂŁu, fiind si un erou civilizator, pe lĂŽngĂŁ un erou justitiar; cu mitul jertfei ĂŽntru creatie, pentru cĂŁ haiducul se jertfeste pentru valorile sale; cu mitul ZburĂŁtorului - pentru cĂŁ este replica femininĂŁ ĂŽntr-un mit initiatic, dragostea fiind ĂŽnlocuitĂŁ cu lupta si cu moartea; cu Miorita pentru cĂŁ haiducul se aflĂŁ ĂŽntr-o relatie directĂŁ, dependentĂŁ cu natura si cu moartea“, afirmĂŁ prefatatorul. „ÎncĂŁ de la ĂŽnceput, studiul monografic alcĂŁtuit de cĂŁtre cei patru autori pune ĂŽntrebĂŁri esentiale precum haiduci si hoti, haiduci si tĂŽlhari, si numai citind aceastĂŁ carte veti afla un rĂŁspuns sustinut de o documentere fundamentatĂŁ stiintific“, a spus printre altele criticul literar Constantin Tomsa la ĂŽntĂŽlnirea din Grinties, invitĂŽnd cu elegantĂŁ la lecturĂŁ ĂŽntreg publicul prezent ĂŽn salĂŁ. Si pe altii cu interes pentru lecturĂŁ.