LA TAIFAS CU CINCI DOAMNE

• cele mai multe posturi din institutiile publice din judet sĂŽnt ocupate de doamne • desi par cĂŁ trĂŁiesc „ĂŽn umbra“ sefilor, acestea sĂŽnt personaje importante, fiind adesea „capul limpede“ ĂŽn functionarea unitĂŁtilor • la CJ, la SLI, ISJ sau primĂŁrie sĂŽnt cĂŽteva astfel de exemple •

Postul de adjunct pare de cele mai multe ori cel mai confortabil dintr-o organigramĂŁ. Esti ferit de posibilele „atacuri“ si de obicei oalele se sparg ĂŽn capul sefului. De fapt, lucrurile nu stau chiar asa, lucru de care ne-am convins ĂŽn timpul unor discutii cu cĂŽteva dintre adjunctele unor institutii publice din Piatra Neamt. Am gĂŁsit o femeie puternicĂŁ la Sindicatul Liber din ÎnvĂŁtĂŁmĂŽnt Neamt. Este vorba despre ĂŽnvĂŁtĂŁtoarea Gabriela Grigore, care de cinci ani este secretar general al sindicatului dascĂŁlilor nemteni. „Doamna Gabi“, asa cum ĂŽi spun cunoscutii, nu se dezice de modelul dascĂŁlului dedicat profesiei. Un fel de „DoamnĂŁ Trandafir“, care ĂŽn zeci de ani de muncĂŁ la catedrĂŁ nu s-a dezis de la ceea ce ĂŽnseamnĂŁ pentru ea „model“. A pus suflet ĂŽn tot ce a fĂŁcut si si-a gĂŁsit un loc unde a fĂŁcut minuni. A fost ĂŽnvĂŁtĂŁtoare la ZĂŁnesti, acolo unde a descoperit sufletele minunate ale unor copilasi din rural. A muncit de dimineatĂŁ si pĂŽnĂŁ seara pentru a-i ajuta ĂŽn tot ceea ce ĂŽnseamnĂŁ pregĂŁtirea pentru scoalĂŁ. Dimineata avea programul de scoalĂŁ, iar dupĂŁ-amiezile si le petreceau fĂŁcĂŽnd teme, fĂŁcĂŽnd orice, dar pregĂŁtindu-se pentru viatĂŁ. Acolo, iarnĂŁ de iarnĂŁ ĂŽi „prindea“ Mos Nicolae, care umplea ghetutele micutilor, lĂŁsate lĂŽngĂŁ usa clasei. Gabriela Grigore este ĂŽnvĂŁtĂŁtoarea care nu se sfieste sĂŁ plĂŽngĂŁ si face asta de cĂŽte ori lacrimile ĂŽi inundĂŁ ochii de un albastru infinit. Îsi aminteste cu mare drag despre o dimineatĂŁ de 6 decembrie, cĂŽnd generatia care era ĂŽn clasa a V-a a venit la usa ei de la clasa I si a plĂŽns cĂŁ ĂŽnainte cu o searĂŁ n-a mai apĂŁrut Mosul ĂŽn clasĂŁ... pentru cĂŁ profesorii nu aveau timp de daruri, de fĂŁcut bucurii extraordinare. PlĂŽnge, ĂŽsi freacĂŁ mĂŽinile si apoi ĂŽsi aminteste de o situatie si mai dureroasĂŁ, cĂŽnd pregĂŁtise cu copiii de la o clasĂŁ primarĂŁ un spectacol dedicat zilei mamei. „80% dintre copii aveau mamele plecate ĂŽn strĂŁinĂŁtate. CĂŽnd sĂŁ ĂŽnceapĂŁ spectacolul, am vĂŁzut cum primul copil pune capul ĂŽn pĂŁmĂŽnt si ĂŽncepe se plĂŽngĂŁ. Apoi ĂŽncĂŁ unul si ĂŽncĂŁ unul si asa am constatat cĂŽt amar era ĂŽn sufletelele lor, cĂŽt de dor le era de mame. A fost momentul ĂŽn care am decis cĂŁ ĂŽn viata mea nu voi mai face astfel de spectacole si de ar fi sĂŁ mĂŁ reĂŽntorc la catedrĂŁ, mi-as tine promisiunea. Eu sĂŽnt o naivĂŁ, sĂŽnt o romanticĂŁ si trĂŁiesc din bucuria de a face bine copiilor. Cred mai mult ĂŽn copii decĂŽt ĂŽn maturi. Ei nu au timp sĂŁ ĂŽnvete sĂŁ fie duali, sĂŁ fie falsi! Ei mi-au adus bucurii, ei m-au ajutat sĂŁ ĂŽmi mentin sufletul tĂŽnĂŁr. NiciodatĂŁ nu mi-au dat voie sĂŁ simt rutina. Si cred cĂŁ existĂŁ foarte multi colegi de-ai mei care simt la fel si din acest motiv am acceptat sĂŁ vin la Sindicat, sĂŁ pun umĂŁrul pentru a reabilita imaginea dascĂŁlului român si a importantei muncii sale. Treptat, societatea nu a mai acordat locul cuvenit acestei categorii socio-profesionale. Valoarea cadrelor didactice a scĂŁzut ĂŽn timp, voit sau nevoit, si acesta a fost primul motiv care m-a adus aici. Mi-am propus sĂŁ fac pentru colegii mei tot ceea ce as fi fĂŁcut pentru mine. Dar pentru aceia care fac ceea ce as face eu la catedrĂŁ. Doar cĂŁ n-a fost nimic din ceea ce m-am asteptat sĂŁ fie. A trebuit sĂŁ ĂŽnvĂŁt foarte mutle lucruri strĂŁine, sĂŁ ĂŽnvĂŁt lectii noi. N-am reusit mereu ĂŽn demersurile mele. Am trĂŁit multe frustrĂŁri, multe dezamĂŁgiri si am ĂŽnvĂŁtat lucruri pe care n-as fi vrut sĂŁ le ĂŽnvĂŁt. Am ĂŽnvĂŁtat cĂŁ trebuie sĂŁ faci compromisuri fĂŁrĂŁ puterea de a le ĂŽntelege. Nu-mi pot permite luxul sĂŁ reactionez ĂŽn anumite ĂŽmprejurĂŁri asa cum ĂŽmi doresc, pentru cĂŁ as afecta interesul general. Consider cĂŁ nu functia m-a creat pe mine, ci eu, ca lider, am dat viatĂŁ acestei functii!“, a declarat Gabriela Grigore.

Monica Anton, o femeie fericitĂŁ si ĂŽmplinitĂŁ

Un alt portret de femeie l-am gĂŁsit ĂŽn persoana viceprimarului de Piatra Neamt, Monica Anton. ÎnvĂŁtatĂŁ de cum a terminat scoala cu bani multi, adjuncta primarului de Piatra Neamt e de pĂŁrere cĂŁ atĂŽta vreme cĂŽt munceste pe bani, nu e cazul sĂŁ nu ĂŽsi facĂŁ mofturile. „Ador shopping-ul, dar mĂŁ duc ĂŽn perioadele ĂŽn care se fac reduceri importante la firme de renume. Prefer sĂŁ mĂŁ duc ĂŽn strĂŁinĂŁtate, acolo unde ĂŽn ultima perioadĂŁ ĂŽmi fac si concediile. Merg si ĂŽn tarĂŁ si urmĂŁresc sĂŁ ies cĂŽt mai mult din cotidian, sĂŁ mĂŁ bucur de iesiri, de aer, de altceva. MĂŁ simt o femeie fericitĂŁ si ĂŽmplinitĂŁ. Am o fetitĂŁ reusitĂŁ, elevĂŁ ĂŽn clasa a II-a, am un sot iubitor, care ne protejeazĂŁ, am cam tot ce ĂŽmi doresc. Nu prea am timp, iar dacĂŁ am, prefer sĂŁ citesc. Aleg sĂŁ port bijuterii scumpe, pentru cĂŁ am convingerea cĂŁ ĂŽmi dau o senzatie de bine. Am un diamant, primit de la un client evreu pe care l-am apĂŁrat ĂŽn instantĂŁ si un diamant cu rubine - o bijuterie primitĂŁ de la sot cĂŽnd fetita noastrĂŁ a ĂŽmplinit un an. Aida, puiul meu este cea care ĂŽmi ĂŽnfrumuseteazĂŁ zilele, care mĂŁ face sĂŁ uit de toate problemele cu care mĂŁ confrunt. De cĂŽnd este mai mĂŁricicĂŁ e prima care mĂŁ felicitĂŁ ĂŽn dimineata de 8 martie. Iar eu pĂŁstrez traditia de a-mi suna sora si o prietenĂŁ. PĂŽnĂŁ s-a prĂŁpĂŁdit mama o sunam pe ea ĂŽntĂŽi“, a povestit Monica Anton. Am mai aflat de la ea cĂŁ nu iese niciodatĂŁ nemachiatĂŁ din casĂŁ ori neglijent ĂŽmbrĂŁcatĂŁ. „Lucrez cu oameni si trebuie sĂŁ le inspir ĂŽncredere, inclusiv prin tinutĂŁ. Merg ĂŽn restaurante si aleg sĂŁ mĂŁnĂŽnc mĂŽncare chinezeascĂŁ. Cam asa sĂŽnt eu. Acum astept ziua de 8 martie sĂŁ vĂŁd ce voi primi de la sot. Între noi fie vorba, am grijĂŁ cu 2-3 luni ĂŽnainte sĂŁ ĂŽl atentionez cam ce ĂŽmi doresc. Si pĂŽnĂŁ acum nu m-a dezamĂŁgit“, a mai povestit cea pentru care dragostea dintĂŽi rĂŁmĂŽne avocatura.

Gabriela Banu se teme de prosti

Gabriela Banu si Elena Laiu sĂŽnt cele douĂŁ adjuncte de la Inspectoratul Scolar. Profesoara Banu vorbeste cu mult drag despre ce a fĂŁcut la viata sa si despre planurile de viitor. „ToatĂŁ viata m-am temut sĂŁ nu ajung ziua ĂŽn care sĂŁ nu mai am nimic de fĂŁcut. Sau sĂŁ nu mĂŁ mai pot misca. MĂŁ tem sĂŁ nu ajung inutilĂŁ. De aceea mĂŁ rog mereu si spun: «AjutĂŁ-mĂŁ, Doamne, sĂŁ pot ajuta si sĂŁ am ce face!». Mereu am fost ĂŽn continuĂŁ ĂŽntrecere cu mine si am cĂŁutat modele la care sĂŁ mĂŁ raportez, care sĂŁ fie mai bune pentru a avea spre ce tinde. MĂŁ tem de prosti si la ISJ sĂŽnt relaxatĂŁ pentru cĂŁ am o echipĂŁ bunĂŁ cu care lucrez. Iar dacĂŁ am luat suturi ĂŽn fund la viata mea, nu am cĂŁzut cu nasul ĂŽn noroi, ci am fĂŁcut un pas ĂŽnainte. Cred cĂŁ toate acestea fac ca foarte des sĂŁ am semnale de la oameni care nu m-au uitat si de respectul cĂŁrora mĂŁ bucur. SĂŽnt un om bogat pentru cĂŁ am o familie frumoasĂŁ, am o fiicĂŁ reusitĂŁ, un sot cu care mĂŁ ĂŽnteleg foarte bine, am frati, surori, cumnati si cumnate si foarte multi fini pe care i-am botezat sau cununat. SĂŽnt bogatĂŁ din toate punctele de vedere si asta nu pentru cĂŁ sĂŽnt aici, ci pentru cĂŁ niste oameni au ĂŽncredere ĂŽn mine. Eu sĂŽnt o liberalĂŁ la propriu, sĂŽnt si o femeie de afaceri, multumitĂŁ de ceea ce face. Respect oamenii si ierarhiile, dar nu mĂŁ umilesc ĂŽn fata celor cu functii ĂŽnalte. MĂŁ deranjeazĂŁ faptul cĂŁ ĂŽn tarĂŁ copiii nu sĂŽnt tratati la fel. Ei se nasc egali, iar noi, adultii, ĂŽi putem distruge sau nu“, a spus Gabriela Banu. Apoi a povestit despre cum este ĂŽntr-o continuĂŁ fugĂŁ, despre cum se trezeste de multe ori cĂŁ bujorii care ĂŽi ĂŽnfrumuseteazĂŁ curtea acoperĂŁ aleea cu petalele lor si nu a avut timp sĂŁ sesizeze cĂŁ au fost ĂŽnfloriti, despre cĂŽinele Voinicel care se bucurĂŁ nespus cĂŽnd o vede, dar nu are timp sĂŁ ĂŽl alinte. „Asta e viata. E fugĂŁ continuĂŁ. Iar eu urmĂŁresc sĂŁ fac aceastĂŁ fugĂŁ eficientĂŁ, sĂŁ ĂŽmi stiu copilul bine si sĂŁ ĂŽmi netezesc drumul cĂŁtre anii ce vor urma. Vreau ca fiica mea sĂŁ plece relaxatĂŁ unde vrea ea, fĂŁrĂŁ a avea fricĂŁ de lipsuri pe care le-as putea simti, iar cĂŽnd vine acasĂŁ sĂŁ nu ĂŽi fie rusine unde intrĂŁ“. Nici amintirile despre copilĂŁria minunatĂŁ nu sĂŽnt spuse cu mai putin patos, aflĂŽnd astfel cĂŁ de cĂŽnd era micĂŁ a ĂŽnvĂŁtat sĂŁ munceascĂŁ, pentru cĂŁ ĂŽi era rusine sĂŁ ĂŽi lase doar pe pĂŁrinti sĂŁ lucreze. Ne-a povestit frumusetea meseriei de dascĂŁl si despre cĂŽte a ĂŽnvĂŁtat de la copii.

Elena Laiu, o adjunctĂŁ cu credintĂŁ ĂŽn Dumnezeu

CelĂŁlalt adjunct al ISJ Neamt, profesoara Elena Laiu, este o fire retrasĂŁ poate si pentru cĂŁ este sotie de preot. Se mĂŽndreste cu cei doi feciori, cu familia ei, cu plĂŁcerea de a lucra cu elevii si de a vorbi cu oamenii. Ar vrea sĂŁ aibĂŁ mai mult timp pentru a face sport, pentru a-si plimba copiii, pentru a se bucura de naturĂŁ. „Simt cĂŁ suferĂŁ copiii de cĂŽnd sĂŽnt la ISJ, pentru cĂŁ ajung seara pe la ora 19 la ei. Dar nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ nu am timp sĂŁ le fiu alĂŁturi. Nu ne-am dezis de la programul din fiecare searĂŁ - «Ora de lecturĂŁ», cĂŽnd toti patru citim ceea ce ĂŽi place fiecĂŁruia“, a declarat Elena Laiu, titularĂŁ la Seminarul Teologic „Veniamin Costache“ de la MĂŁnĂŁstirea Neamt. De profesie este dascĂŁl de limbi strĂŁine.

Emilia Arcan, stropul de fericire pentru cei care-i sĂŽnt dragi

MicutĂŁ de staturĂŁ, Emiliei Arcan i se potriveste expresia „esentele tari se pĂŁstreazĂŁ ĂŽn sticlute mici“. Are mereu pregĂŁtit un zĂŽmbet pe care ĂŽl afiseazĂŁ larg, chiar si atunci cĂŽnd nu se simte prea bine. Iar dacĂŁ e cazul, stie sĂŁ arate cĂŁ nu conteazĂŁ dimensiunea, ci forta, si dĂŁ cu dusmanul de pĂŁmĂŽnt. Dar de obicei e o fire blĂŽndĂŁ, care mereu ĂŽsi aratĂŁ ospitalitatea si buna-dispozitie. Reuseste sĂŁ delimiteze cariera politicĂŁ de cea profesionalĂŁ si cautĂŁ mereu sĂŁ nu le amestece. E o feministĂŁ convinsĂŁ si ĂŽsi sustine semenele de cĂŽte ori are ocazia. „Ziua de 8 Martie are o ĂŽnsemnĂŁtate aparte, deoarece este o zi ĂŽn care toate femeile se simt speciale, sĂŽnt apreciate si se bucurĂŁ de atentia tuturor celor din jur. Este imperios necesar ca frumoasa zi de 8 Martie sĂŁ fie presĂŁratĂŁ cu flori, zĂŽmbete, complimente si multĂŁ bucurie pentru fiecare femeie ĂŽn parte! În ceea ce mĂŁ priveste, ĂŽn fiecare an, de ziua femeii, obisnuiesc sĂŁ ofer la rĂŽndu-mi, doamnelor si domnisoarelor, un mĂŁrtisor, o felicitare, o atentie ĂŽnsotitĂŁ de un zĂŽmbet cald! Îmi place mai mult sĂŁ ofer cadouri decĂŽt sĂŁ primesc. Îmi plac lucrurile simbolice, ĂŽn care persoana pe care le oferĂŁ a investit timp, grijĂŁ, multĂŁ dragoste si mai putini bani. Si ĂŽmi place foarte mult sĂŁ fiu servitĂŁ, sĂŁ iau masa la restaurant si sĂŁ degust mereu un preparat nou. Asta nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ nu trec si la bucĂŁtĂŁrie, atunci cĂŽnd timpul ĂŽmi permite. Din pĂŁcate, ĂŽn ultima vreme gĂŁsesc tot mai rar, dar ĂŽmi amintesc de ceea ce ĂŽmi spune fiica mea, Andreea, ca mĂŽncarea gĂŁtitĂŁ de mine e specialĂŁ, e delicioasĂŁ, si atunci, mai ales cĂŽnd vine ea de la Bucuresti, mĂŁ pregĂŁtesc sĂŁ o ĂŽntĂŽmpin cu ceea ce ĂŽi place. Îmi rezerv timp pentru a avea grijĂŁ de mine, de imaginea mea, mĂŁ deconectez de stresul cotidian si ĂŽmi canalizez atentia pe clipe relaxante cu familia, care ĂŽmi dĂŁ sigurantĂŁ, ĂŽncredere, armonie si bunĂŁ dispozitie. Din pĂŁcate sĂŽnt rar ĂŽmpreunĂŁ cu Andreea, dar cĂŽnd se ĂŽntoarce de la Bucuresti simt cĂŁ este un izvor nesecat de energie si voie bunĂŁ. Nu este lipsit de atentia mea nici cĂŁtelul familiei, un ghem viu, care numai nu vorbeste... Este cel care ĂŽmi sare ĂŽn brate de cum intru pe usĂŁ si cel care nu de putine ori m-a fĂŁcut sĂŁ zĂŽmbesc cĂŽnd ĂŽmi venea sĂŁ plĂŽng. Duminica este ziua rezervatĂŁ pentru relaxare, plimbare si odihnĂŁ. Îmi place sĂŁ primesc musafiri, sĂŁ savurez o cafea cu o persoanĂŁ dragĂŁ si sĂŁ fiu ĂŽnconjuratĂŁ de florile mele, pe care le ĂŽngrijesc cu multĂŁ pasiune! În general, una dintre plĂŁcerile vietii mele este sĂŁ aduc un strop ĂŽn plus de fericire celor dragi mie!“, a spus adjuncta Consiliului Judetean Neamt.