FRATII MARARU SI RETEAUA ASASINILOR MOLDOVENI

• Vitalie Proca, moldoveanul despre care anchetatorii spun cĂŁ a fost tocmit de fratii Mararu sĂŁ-l asasineze pe Puiu Mironescu, are legĂŁturi cu alti ucigasi din Basarabia • o masinĂŁ folositĂŁ de Proca prin România si Moldova era a unei firme unde asociat a fost un basarabean acuzat cĂŁ a participat la un triplu asasinat • rĂŁmĂŽne de vĂŁzut dacĂŁ Vitalie Proca va „ciripi“ despre detaliile tentativei asupra lui Mironescu •

RISE Project a descoperit cĂŁ asasinatele sau tentativele de asasinat la comandĂŁ care au avut loc la Londra, Bucuresti, ĂŽn judetul BacĂŁu si ĂŽn Republica Moldova par a avea ĂŽn spate aceeasi grupare de ucigasi profesionisti. Gruparea regleazĂŁ, de obicei, conflicte ĂŽntre organizatii criminale ĂŽnsĂŁ ĂŽi cad victime si oameni nevinovati. Un cetĂŁtean moldovean acuzat de douĂŁ tentative recente de omor la comandĂŁ - una ĂŽn Londra ĂŽn primĂŁvara lui 2012, cealaltĂŁ ĂŽn Bucuresti la sfĂŽrsitul anului trecut - face parte din anturajul unor alti moldoveni acuzati de comiterea unui triplu asasinat, ĂŽn anul 2000, ĂŽn Republica Moldova, dar si de uciderea unui afacerist ĂŽn judetul BacĂŁu ĂŽn 2011. LegĂŁtura cu Neamtul este datĂŁ de faptul cĂŁ tinta unui atentat, cel de la Bucuresti, era Dumitru Mironescu, din Piatra Neamt, dar a fost confundat.

Din prieteni, dusmani de moarte

Fratii Mararu si Puiu Mironescu au fi fost prieteni pĂŽnĂŁ ĂŽn anul 2005, dupĂŁ care relatiile s-au depreciat definitiv. Ulterior au ĂŽnceput sĂŁ se ĂŽnvinovĂŁteascĂŁ pentru atacurile care aveau loc din cĂŽnd ĂŽn cĂŽnd prin Piatra Neamt. A fost vorba de tentativa de asasinare a lui Mironescu din februarie 2006, o bĂŁtaie cumplitĂŁ ĂŽncasatĂŁ de Cristian Chilat si multe, multe masini incendiate. Totul a culminat cu uciderea lui Gheorghe Mararu, ĂŽn barul Cafe Latino, ĂŽn noiembrie 2010. Ucigasul, Cristian Chilat, a fost condamnat la 19 ani de ĂŽnchisoare pentru crimĂŁ, dar se pare cĂŁ fratii Bogdan si RĂŁzvan Mararu au bĂŁnuit cĂŁ ĂŽn spatele atacului s-ar fi aflat Puiu Mironescu. Conform anchetatorilor, au decis sĂŁ-l suprime si pentru asta l-au angajat pe basarabeanul Vitalie Proca. I-au fĂŁcut rost de o masinĂŁ pe care i-au predat-o la un bar din Roznov, iar ĂŽn noiembrie 2012 Proca a plecat la Bucuresti pentru a-l asasina pe Mironescu. A stat la pĂŽndĂŁ timp de 10 zile ĂŽn fata blocului ĂŽn care locuia tinta. Cu toate acestea, atunci cĂŽnd a atacat, pe 26 noiembrie, a ĂŽmpuscat un tĂŽnĂŁr nevinovat. Anchetatorii spun cĂŁ a fost un sir ĂŽntreg de confuzii, cei doi avĂŽnd aceeasi staturĂŁ, acelasi tip de masinĂŁ, cu aceeasi terminatie de litere la numĂŁrul masinii si ambii practicau sport. Victima a scĂŁpat cu viatĂŁ. DacĂŁ la acea vreme atacul nu a avut nici o noimĂŁ, Puiu Mironescu si-a dat seama cĂŁ el trebuia sĂŁ fie tinta. La rĂŽndul lui a ales sĂŁ se rĂŁzbune si a decis sĂŁ-l ucidĂŁ pe Bogdan Mararu. Pentru asta l-a tocmit pe Daniel PĂŁdurariu, din Alexandru cel Bun, pentru a pune o bombĂŁ sub masina rivalului. PĂŁdurariu a angajat trei tineri din TĂŽrgu Ocna, Irinel LĂŁcĂŁtus, Ovidiu Popa si Emil Cristofor. Un intermediar le-a adus bomba, iar Mironescu le-a explicat cum trebuie amplasatĂŁ pentru a produce efectul scontat. De la finele anului trecut au intrat pe fir anchetatorii, care au filat gruparea. Pe 11 ianuarie 2013 LĂŁcĂŁtus, Popa si Cristofor au venit la Piatra Neamt si au fost sĂŁltati cĂŽnd ĂŽncercau sĂŁ monteze dispozitivul exploziv. Acesta ar fi trebuit sĂŁ-si producĂŁ efectul la cea mai micĂŁ miscare a masinii lui Mararu. Pe 12 februarie 2013 fortele de ordine au descins simultan la locuinta lui Bogdan si RĂŁzvan Mararu, cĂŽt si la adresa din Bucuresti a lui Mironescu. Primii au fost arestati de Tribunalul Bucuresti, iar Mironescu a ajuns la Curtea de Apel BacĂŁu, din cauza acuzelor de terorism.

Tentative de omor cu Kalasnikov

În urmĂŁ cu mai bine de douĂŁ luni, Vitalie Proca, un cetĂŁtean moldovean ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 33 de ani, a fost arestat la Moscova. Proca este acuzat de comiterea a douĂŁ tentative de asasinat, una la Londra si alta la Bucuresti. Politistii români spun cĂŁ Proca a mitraliat, ĂŽn noiembrie 2012, un tĂŽnĂŁr cu un automat Kalasnikov, ĂŽn cartierul Vitan din Bucuresti. Împuscat ĂŽn cap si piept, bĂŁrbatul a supravietuit, iar politia a descoperit cĂŁ asasinul ĂŽsi alesese gresit victima - tinta realĂŁ a atentatului fiind Dumitru Mironescu, zis Puiu. Acelasi Vitalie Proca este investigat si pentru o tentativĂŁ de omor petrecutĂŁ ĂŽn martie, anul trecut, pe teritoriul Marii Britanii. Atunci, Proca a descĂŁrcat un pistol ĂŽn bancherul Gherman Gorbuntov, 46 de ani, dar si acesta a scĂŁpat cu viatĂŁ, desi a fost ciuruit cu sase gloante, ĂŽn fata apartamentului sĂŁu din Londra. Gorbuntov, supranumit si „Bancherul Negru“, fost proprietar al bĂŁncii Universalbank din ChisinĂŁu, are cetĂŁtenie moldoveanĂŁ si rusĂŁ si este investigat ĂŽn Moldova pentru infractiuni financiare. Numele sĂŁu figureazĂŁ si ĂŽntr-un alt dosar penal, instrumentat la Moscova, ĂŽn cazul unei tentative de omor asupra unui alt om de afaceri rus. PĂŽnĂŁ acum Proca nu a fost audiat de anchetatorii români si rĂŁmĂŽne de vĂŁzut dacĂŁ el va „ciripi“ despre detaliile tentativei asupra lui Puiu Mironescu.

Activitate criminalĂŁ intensĂŁ

Vitalie Proca are în spate o activitate criminalã intensã. El a fost condamnat, în 1998, la detentie pe viatã pentru omoruri deosebit de grave, tentative de omor, furt, jaf si tîlhãrie. În 2000, pedeapsa i-a fost redusã la 25 de ani, dar a continuat sã facã alte numeroase solicitãri pentru reducerea sentintei. Dupã mai multe respingeri, motivate prin gravitatatea crimelor comise, în 2010, a obtinut rejudecarea cazului de cãtre Plenul Curtii Supreme de Justitie din Republica Moldova. Magistratii au decis atunci recalificarea faptelor în baza Codului Penal intrat în vigoare în 2003, ce prevede pedepse mai blînde pentru aceleasi infractiuni. Astfel, lui Vitalie Proca i-a fost redusã pedeapsa de la 25 la 20 de ani. Pe 23 septembrie 2010 însã, judecãtorul de instructie din raionul Rezina l-a eliberat pe Proca cu toate cã acesta nu ispãsise trei pãtrimi din termenul de detentie, adicã 15 ani, conditie cerutã de lege pentru eliberarea conditionatã. Mai mult, potrivit Departamentului Institutii Penitenciare din Republica Moldova, Vitalie Proca nu a avut niciodatã un comportament exemplar în puscãrie, încãlcînd regulamentul regimului de detentie.

CĂŁlĂŁtoriile unui presupus asasin

Documentele obtinute de RISE Project aratã cã Vitalie Proca a intrat în România pe 1 martie 2012, prin Vama Oancea, din judetul Galati. Nouãsprezece zile mai tîrziu, pe 20 martie 2012, Proca l-ar fi ciuruit, la Londra, pe bancherul rus Gherman Gorbuntov. Pe 23 martie, Vitalie Proca a revenit cu avionul la Chisinãu, via Milano. Urmãtoarea datã cînd Proca a cãlcat în România, a fost pe 14 noiembrie, tot anul trecut. Si tot din Moldova a venit. Pe 26 noiembrie ar fi tras o rafalã de zece gloante într-un bucurestean pe care l-a confundat cu Dumitru Mironescu. A trecut înapoi Prutul la sase zile dupã tentativa esuatã, pe acolo pe unde si intrase: Vama Sculeni. Desi Vitalie Proca a folosit automate Kalasnikov si pistoale Makarov si ar fi descãrcat sase gloante într-o victimã si zece în cealaltã, acestea nu au murit. RISE Project a investigat deplasãrile lui Vitalie Proca din ultimii ani dincolo de granitele Republicii Moldova. Autoturismele folosite de Proca spun povestea unei retele de indivizi acuzati de asasinate la comandã si alte activitãti de crimã organizatã. Documentele aratã cã moldoveanul Vitalie Proca a pendulat între România si Republica Moldova, începînd din toamna anului 2011, la bordul unor autoturisme diferite. Una dintre aceste masini, la volanul cãreia s-a aflat Proca, îl conecteazã la un alt moldovean cu state vechi în crima organizatã de pe ambele maluri ale Prutului. În dimineata zilei de 27 octombrie 2011, Proca a intrat în România prin Vama Sculeni, îndreptîndu-se spre Iasi. Moldoveanul era la volanul unui Audi A6 cu numere de România, IS 77 VIP, înmatriculat pe numele firmei Clandak. SRL-ul este administrat de sotia lui Robert Gîrleanu, arestat de procurorii români în dosarul unui triplu omor la comandã, petrecut în Republica Moldova, în urmã cu 13 ani. Si Gîrleanu a fost asociat în firma Clandak, care a fost înfiintatã în 2005 de româno-moldoveanul Iurii Cheptea. Acesta si Robert Gîrleanu sînt judecati într-un dosar referitor la contrabanda cu tigãri pe ruta Moldova-România. Vitalie Proca a intrat în România pe 27 octombrie 2011 cu masina firmei Clandak, a stat nouã zile si a revenit la Chisinãu pe 4 noiembrie 2011.

Cadavrele din pĂŁdure

Cele trei crime de care este acuzat GĂŽrleanu au fost comise ĂŽn 2000, ĂŽn raionul Ialoveni. Victimele, Ilie BuruianĂŁ, Mihai Guzun si Andrei PlĂŁmĂŁdealĂŁ, trei hoti moldoveni de masini de lux, au fost rĂŁpiti, torturati si executati cu pistoale automate. Cadavrele lor, incinerate, au fost ĂŽngropate ĂŽntr-o pĂŁdure. Acolo au zĂŁcut aproape zece ani. Abia ĂŽn 2009, cei trei au fost dezgropati si identificati. Anchetatorii moldoveni au stabilit apoi cĂŁ escadronul de asasini a fost condus de Robert GĂŽrleanu care a actionat ĂŽmpreunĂŁ cu trei complici. Unul dintre acestia, Dumitru Nicolae Catruc, a fost prins de politistii moldoveni si si-a recunoscut vina. Catruc a descris ĂŽn detaliu tripla crimĂŁ, turnĂŽndu-i pe toti. Inclusiv pe cel care ar fi comandat asasinatul: Ion Anton DrutĂŁ, zis „Vanea Pisateli - Vanea Scriitorul“, un alt moldovean certat cu legea. La scurt timp, filmul operativ ĂŽn care Catruc face mĂŁrturisirea, adicĂŁ proba cheie, a dispĂŁrut din dosarul politiei, ceea ce le-a permis lui „Pisateli“ si Robert GĂŽrleanu sĂŁ se plimbe nestingheriti prin România si Moldova. Filmul ĂŽnsĂŁ a reapĂŁrut brusc ĂŽn 2010, iar procurorii moldoveni i-au pus pe toti sub ĂŽnvinuire. Un timp, DrutĂŁ si GĂŽrleanu, principalii acuzati, s-au ascuns ĂŽn România, unde au reusit sĂŁ obtinĂŁ cetĂŁtenie. Primul e rezident la Iasi, celĂŁlalt a locuit ĂŽn Bucuresti. Potrivit autoritĂŁtilor moldovene si române, ambii sĂŽnt locotenentii lui Ion Gusan, zis „Patron“, un temut moldovean care, la rĂŽndul lui, face afaceri prin România. Culmea este cĂŁ Robert GĂŽrleanu, cel care i-ar fi ciuruit efectiv pe cei trei, a fost retinut ĂŽn noiembrie 2010, ĂŽn România, ĂŽntr-un caz de contrabandĂŁ cu tigĂŁri. Într-o halĂŁ a unei firme din Urziceni au fost descoperite mii de baxuri de tigĂŁri provenind din Moldova si Ucraina. Taxele vamale neachitate aferente capturii depĂŁseau suma de un milion de euro. Robert GĂŽrleanu a fost eliberat si trimis ĂŽn judecatĂŁ. Asta pĂŽnĂŁ ĂŽn iunie 2011, cĂŽnd a fost din nou arestat la Bucuresti, de data aceasta la cererea politiei moldovene, ĂŽn dosarul triplului omor.

Crima din BacĂŁu si rĂŁpirea din Galati

Ion DrutĂŁ, cel care ar fi comandat triplul omor din Moldova, si Robert GĂŽrleanu, cel care i-ar fi executat efectiv pe cei trei oameni, au „lucrat“ de-a lungul anilor ĂŽmpreunĂŁ ĂŽn România. „Vanea Pisateli“ este acuzat cĂŁ ar fi protejat reteaua de contrabandĂŁ cu tigĂŁri a lui GĂŽrleanu. Procurorii DIICOT relateazĂŁ ĂŽn rechizitoriul aferent cazului un conflict ĂŽntre DrutĂŁ si Ion Mesina, un alt moldovean implicat ĂŽn contrabandĂŁ cu tigĂŁri, care actiona ĂŽn zona Galati. DrutĂŁ a transat aceastĂŁ neĂŽntelegere ĂŽntr-o pĂŁdure de lĂŽngĂŁ Galati, rĂŁpindu-l pe Mesina si somĂŽndu-l, cu arma la tĂŽmplĂŁ, sĂŁ nu mai activeze pe rutele grupĂŁrii GĂŽrleanu. Mesina a ĂŽnteles mesajul. Fratii mai mici ai lui „Vanea Pisatelli“, Grigore si Tudor DrutĂŁ, de 27 si 29 de ani, au fost si ei arestati pentru asasinarea afaceristului bĂŁcĂŁuan Valeriu Damian, ĂŽn august 2011. Valeriu Damian a fost legat, bĂŁtut si ucis ĂŽn casa sa din localitatea Luncani, BacĂŁu. Afaceristul a fost implicat ĂŽn afacerea RAFO si a fost si condamnat, ĂŽn urmĂŁ cu cĂŽtiva ani, pentru dare de mitĂŁ. Cei doi frati DrutĂŁ sĂŽnt ĂŽnvinuiti cĂŁ ar fi comandat aceastĂŁ crimĂŁ unor alti sase moldoveni racolati ĂŽn acest scop.

Cine este RISE Project

RISE Project este o comunitate de jurnalisti, programatori si activisti, care investigheazã crima organizatã, coruptia din România si tãrile din regiune. RISE Project dezvãluie conexiuni ascunse dintre organizatii criminale, politicieni si afaceristi - folosind tehnici avansate de investigatie si tehnologii de analiza informatiilor. RISE Project nu este doar o platformã de publicare a investigatiilor ci si un program de vizualizare interactivã a intereselor nevãzute din România.