SPÃLARE DE BANI SI EVAZIUNE FISCALÃ

• ieri au avut loc 167 de perchezitii ĂŽn mai multe judete din tarĂŁ • patru din descinderi au fost ĂŽn Neamt, la Roznov, SĂŁvinesti si TĂŽrgu Neamt • toate cele patru persoane au fost duse la Suceava pentru audieri • ele ar fi acuzate, printre altele, de contrabandĂŁ cu fier vechi • ĂŽn total, 110 persoane urmau a fi „ascultate“ •

Procurorii DIICOT au anihilat o grupare specializatĂŁ ĂŽn evaziune fiscalĂŁ si spĂŁlare de bani, ĂŽn cadrul unei actiunii care a avut loc ieri, 27 mai 2013, la primele ore ale diminetii. Totul a fost coordonat de anchetatorii din Suceava si au fost vizate locatii din Bucuresti si alte 14 judete unde au avut loc 167 de perchezitii. Conform comunicatului oficial, paguba ĂŽn dauna bugetului de stat creatĂŁ prin activitatea infractionalĂŁ depĂŁseste 9,8 milioane de euro. Cele mai multe perchezitii, 74, au fost la Suceava, 27 la Brasov, 14 la Botosani, 24 la Iasi, 11 ĂŽn DĂŽmbovita. În Neamt au avut loc alte patru perchezitii, la care s-au mai adĂŁugat trei ĂŽn Timis, cĂŽte douĂŁ ĂŽn Galati si Olt si cĂŽte una ĂŽn Bucuresti, BacĂŁu, Vrancea si Mures. Cu sprijinul politistilor nemteni, anchetatorii suceveni au descins la domiciliile a patru suspecti care locuiesc ĂŽn Roznov, SĂŁvinesti si TĂŽrgu Neamt. Este vorba de cetĂŁteni de etnie rromĂŁ cunoscuti ca avĂŽnd afaceri cu fier vechi. De altfel, cei patru nemteni sĂŽnt suspectati, printre altele, si de contrabandĂŁ cu fier vechi, fiind ridicati si condusi la sediul DIICOT Suceava pentru audieri. Anchetatorii urmau a pune ĂŽn executare 110 mandate de aducere, iar „beneficiarii“ trebuiau sĂŁ ajungĂŁ si ei la DIICOT Suceava. CercetĂŁrile vizeazĂŁ 118 ĂŽnvinuiti persoane fizice si 39 de persoane juridice. Cu totii sĂŽnt cercetati pentru initiere, constituire, sprijinire sau aderare la un grup infractional organizat, evaziune fiscalĂŁ si spĂŁlare de bani. Procurorii au apreciat cĂŁ membrii grupĂŁrii intrau ĂŽn contact direct cu administratorii unor societĂŁti care se arĂŁtau interesati ĂŽn a-si diminua baza impozabilĂŁ. Apoi, prin intermediul firmelor pe care le detineau sau le controlau membrii grupului, se efectuau vĂŽnzĂŁri fictive de bunuri cĂŁtre firmele „recrutate“, fiind emise facturi pentru marfĂŁ inexistentĂŁ ĂŽn realitate. Aceste din urmĂŁ facturi erau introduse ĂŽn contabilitate de agentii economici beneficiari. Pentru a da o aparentĂŁ de legitimitate si legalitate tranzactiilor comerciale efectuate, membrii grupĂŁrii ofereau administratorilor firmelor „recrutate” sume de bani, reprezentĂŽnd contravaloarea marfii „livrate”, urmĂŽnd ca acestia sĂŁ facĂŁ viramentele bancare cĂŁtre societĂŁtile emitente ale facturilor fictive. Ulterior ĂŽnvinuitii retrĂŁgeau sumele de bani, beneficiind din partea societĂŁtilor evazioniste de un comision, reprezentat de o cotĂŁ parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat. DupĂŁ o perioadĂŁ, timp ĂŽn care firmele controlate de membrii grupului infractional nu achitau la pusculita statului tva-ul colectat si impozitul pe profit aferent tranzactiilor, acuzatii cesionau societĂŁtile ĂŽn cauzĂŁ. Acestea reveneau de regulĂŁ persoanelor de etnie rromĂŁ. DupĂŁ cĂŽteva luni agentul economic intra ĂŽn faliment. Transferurile succesive de bani efectuate prin conturile societĂŁtilor „recrutate” dar si prin conturile administratorilor firmelor, au avut ca scop spĂŁlarea sumelor de bani provenite din evaziune fiscalĂŁ. În final sumele initiale se ĂŽntorceau cĂŁtre beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operatiunilor efectuate si comisioanele plĂŁtite membrilor grupului care au sprijinit realizarea activitĂŁtii infractionale.
Capii acestei afaceri extrem de pãguboase pentru bugetul de stat ar fi sase suceveni si un individ, de 42 de ani, din Bucecea, judetul Botosani. Acestia, cu sprijinul unui bãcãuan, de 32 de ani, ar fi preluat mai multe firme din tarã, tînãrul devenind administrator si actionar al societãtilor în cauzã. Se pare cã dupã aceastã manevrã, firmele cu pricina ar fi fost puse la dispozitia sefului grupãrii, care le-ar fi introdus într-un circuit financiar fraudulos. În numele acestor firme ar fi fost efectuate operatiuni fictive, cu emitere de facturi, ce aveau ca beneficiari diverse societãti, inclusiv din Neamt. Astfel se ajungea la colectarea TVA-ului aferent tranzactiilor fictive, dar si la diminuarea profitului obtinut.