Profuˋ „Dumi“ despre scoala de ieri si de azi

„Fiti vrednici si munciti pentru a fi respectati de elevi!“, este mesajul profesorului Gheorghe Dumitreasa, adresat dascĂŁlilor din judet, cu ocazia Zilei ÎnvĂŁtĂŁtorului • comparĂŽnd perioadele ĂŽn care activa la catedrĂŁ cu cele actuale, emeritul dascĂŁl e de pĂŁrere cĂŁ ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul a decĂŁzut mult ĂŽn democratie • vina este atĂŽt a pĂŁrintilor care se amestecĂŁ ĂŽn treburile scolii, cĂŽt si a multor dascĂŁli care sĂŽnt permisivi si poate mai putin dedicati profesiei •

ÎnvĂŁtĂŁmĂŽntul de azi nu mai e ce a fost odatĂŁ! E pĂŁrerea renumitului dascĂŁl nemtean Gheorghe Dumitreasa, care desi a rupt legĂŁtura cu meseria sa de suflet de ceva ani, azi se simte sĂŁrbĂŁtorit alĂŁturi de toti dascĂŁlii din tarĂŁ, pentru cĂŁ pe 5 iunie este Ziua ÎnvĂŁtĂŁtorului. Administratia cĂŁreia i s-a dedicat vreo opt ani, fiind viceprimar de Piatra Neamt, plus anii ĂŽn care si-a ĂŽntrerupt activitatea efectiv, nu l-au ĂŽndepĂŁrtat cu totul de sistem, chiar dacĂŁ a ales sĂŁ se bucure de linistea casei mostenite de la pĂŁrinti, ĂŽn comuna Girov. Iar astĂŁzi, cu toate cĂŁ nu va petrece timpul ĂŽn mijlocul elevilor si ĂŽn cancelarie, va simti cĂŁ e o zi specialĂŁ, dedicatĂŁ celui care presteazĂŁ la catedrĂŁ. „Meseria mea e cea de cadru didactic, cu asta mĂŁ laud si simt cĂŁ apartin acestei tagme, chiar dacĂŁ am ĂŽncetat de multi ani sĂŁ mai predau. SĂŽnt pensionar de zece ani si cel mai mult timp din viatĂŁ mi l-am petrecut la Colegiul Rares, unde am predat 29 de ani, ĂŽntre 1959 si 1998. DupĂŁ perioada de la Rares am fost viceprimar de Piatra Neamt, cĂŽnd primar era Ion Rotaru. La 69 de ani am iesit la pensie si am ales sĂŁ mĂŁ mut la Girov, ĂŽn casa pĂŁrinteascĂŁ. Am douĂŁ camere, toate utilitĂŁtile si mĂŁ bucur de ceea ce vĂŁd ĂŽn fiecare zi - flori, copaci, zarzavaturi, vie, pentru cĂŁ am o grĂŁdinĂŁ de patru mii de metri pĂŁtrati. Dar chiar si asa urmĂŁresc problemele din Educatie si nu de putine ori mĂŁ deranjeazĂŁ ceea ce aud despre sistemul de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt si compar cu ceea ce era pe vremea cĂŽnd predam. ÎnvĂŁtĂŁmĂŽntul de atunci era foarte bine organizat si se fĂŁcea «carte», iar copiii erau cuminti. Singurul defect era politizarea care se fĂŁcea, dar eu n-am dat atentie acestui aspect. Toti elevii mei mergeau la facultate si dacĂŁ nu intrau la concursul din varĂŁ, erau admisi toamna. Acum, dacĂŁ nici 50% dintre liceeni nu iau BAC-ul, e clar cĂŁ nu se mai ĂŽnvatĂŁ. Elevii se ocupĂŁ de droguri, filme, de fumat, de distractii! Ce poti sĂŁ mai spui, dacĂŁ profesorul a ajuns sĂŁ fie bĂŁtut ĂŽn clasĂŁ!? Din pĂŁcate, la fiecare incident nedorit tot timpul cadrul didactic e cel vinovat de cele petrecute. Dar nu se gĂŽndeste nimeni cĂŁ elevul stĂŁ la scoalĂŁ sase - sapte ore pe zi, iar restul timpului si-l petrece ĂŽn familie! Asa cĂŁ obrĂŁzniciile la care se preteazĂŁ copiii nu pot fi corectate neapĂŁrat de scoalĂŁ. Gresesc si pĂŁrintii, care se bagĂŁ prea mult ĂŽn treburile scolii. Desigur, problemele din scoli au foarte mare legĂŁturĂŁ si cu cadrele didactice, care nu mai au puterea de a-i stĂŁpĂŽni pe copii. DacĂŁ as fi acum la catedrĂŁ, cred cĂŁ m-as impune ĂŽn fata lor si i-as tine ĂŽn frĂŽu prin stiintĂŁ. Eu munceam foarte mult ca sĂŁ pot lucra cu ei asa cum ĂŽmi doream. DacĂŁ nu reuseam sĂŁ termin sĂŁ mĂŁ pregĂŁtesc seara pentru a doua zi, mĂŁ trezeam dimineata la ora 4 si ĂŽmi puneam totul la punct. AstĂŁzi, multi dascĂŁli nu mai procedeazĂŁ asa si copiii simt profesorii nepregĂŁtiti si ĂŽsi bat joc de ei. E drept cĂŁ ĂŽn ziua de azi si cadrele didactice sĂŽnt amĂŁrĂŽte, prost plĂŁtite, li s-au tĂŁiat salariile, dar meseria trebuie fĂŁcutĂŁ. Si la acestea se adaugĂŁ desele schimbĂŁri, care nu sĂŽnt bune pentru sistem! Se fĂŁceau schimbĂŁri si pe vremea comunismului, dar se schimbau lucrurile rele. Acum se schimbĂŁ ministrii precum mĂŁnusile si fiecare pune ĂŽn aplicare ideile sale, fie cĂŁ sĂŽnt bune sau rele“, a spus profesorul Dumitreasa.

DascĂŁlul pensionar are o listĂŁ lungĂŁ de olimpici

Profesorul Dumitreasa, „Dumi“ - asa cum ĂŽi spune foarte multĂŁ lume, este unul dintre cei mai buni pe care i-a avut ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul nemtean. Îsi aminteste cu plĂŁcere de anii de dĂŁscĂŁlie, dar recunoaste cĂŁ e frumos si cĂŽnd scapi de grijile aferente aceste meserii. „Si mi-e dor, si nu mi-e dor de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt. De cĂŽnd am iesit la pensie nu m-am mai preocupat deloc de matematicĂŁ. Am urmĂŁrit subiectele care s-au dat pe la BAC, pe la examenele nationale, dar asta am fĂŁcut-o asa, din curiozitate, sĂŁ vedem cum sunĂŁ cerintele! În fiecare an mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc cu generatii de elevi care au terminat Raresul acum 15, 20, 25, 30 de ani sau poate mai mult si ĂŽmi face plĂŁcere cĂŁ sĂŽnt invitat. De fapt, mĂŁ bucur cĂŁ lumea nu mĂŁ ocoleste, cĂŁ oamenii ĂŽmi dau «BunĂŁ ziua!». MĂŁ vĂŁd cu olimpicii «mari», cu TĂŁtaru si Savin, care sĂŽnt recunoscuti ĂŽn America. Atunci cĂŽnd vin acasĂŁ ne ĂŽntĂŽlnim si povestim ce e pe la ei, cum e pe la mine... Cu olimpicii care au rĂŁmas ĂŽn tarĂŁ mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc mai des si sĂŽnt fericit cĂŁ nu mĂŁ uitĂŁ. Am o listĂŁ cu toti - peste treizeci cu premii la nationala de matematicĂŁ, am avut olimpici la Balcaniada de matematicĂŁ si la internationalĂŁ elevii mei au adus acasĂŁ cinci premii - patru de aur si unul de argint. DatoritĂŁ celor de la internationalĂŁ am ajuns sĂŁ fac parte de patru ori din comisia de evaluare. Acolo mergeau doar profesorii cu pile si ĂŽntr-un an Ceauseasca a spus sĂŁ meargĂŁ cu elevii si profesorii coordonatori. Asa cĂŁ am mers de douĂŁ ori la BalcaniadĂŁ - o datĂŁ ĂŽn România si o datĂŁ ĂŽn Grecia si de douĂŁ ori la internationala de matematicĂŁ, ĂŽn Polonia si Cuba. DatoritĂŁ CeauseascĂŁi, eu, bĂŁiat de la tarĂŁ, am ajuns ĂŽn Cuba! MĂŁ simt mĂŽndru cĂŁ am fĂŁcut ceva ĂŽn acest domeniu si asemeni mie sĂŽnt multe cadre didactice, chiar dacĂŁ mai existĂŁ si uscĂŁturi ĂŽn sistem. SĂŽnt profesori care se uitĂŁ la fete... PĂŁi pe vremea mea ĂŽndrĂŁzneai sĂŁ te uiti la o elevĂŁ ca la o femeie? Pentru Ziua ÎnvĂŁtĂŁtorului le spun dascĂŁlilor doar atĂŽt: «Fiti vrednici si munciti pentru a fi respectati de elevi! PregĂŁtiti-vĂŁ ca sĂŁ vĂŁ duceti cu lectiile ĂŽnvĂŁtate la scoalĂŁ»“. Întrebat ce regretĂŁ cĂŁ n-a fĂŁcut cĂŽt a apartinut ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului, „Dumi“ a spus: CĂŁ n-am descoperit mai devreme olimpicii. M-am apucat sĂŁ ĂŽi pregĂŁtesc pe la 42 de ani, desi as fi putut cu mult ĂŽnainte. Trebuia doar sĂŁ ĂŽi zĂŁpsesc pe acei copii care veneau cu alte idei decĂŽt cele pe care le aveam eu ca sĂŁ rezolvĂŁm problemele. Si pentru un rĂŁspuns deosebit, puneam zece pe loc, desi lumea spune cĂŁ nu puneam nota asta... Aveam un creion mare, rosu, cu care treceam notele de zece ĂŽn carnet. Iar elevii erau extrem de fericiti cĂŽnd primeau o notĂŁ rosie!“.