Presedintele Tãrâtã, bilant la un an de mandat
• presedintele Consiliului Judetean Neamt, Culitã Tãrâtã, si-a prezentat bilantul dupã un an de mandat • asigurarea medicatiei în spital si demararea unor investitii fãrã precedent sînt realizãrile din Sãnãtate • majoritatea drumurilor au fost reparatã sau se aflã în curs de finalizare • pentru prima datã în Neamt au reapãrut perdelele forestiere • Presedintele Culitã Tãrâtã a împlinit un an de cînd a fost ales în fruntea Consiliului Judetean si, ca un politician care se respectã, a considerat cã este extrem de important sã îsi prezinte realizãrile, dar si dorintele care încã nu au devenit realitate. A considerat cã este de datoria sa sã prezinte alegãtorilor care au avut încredere în el tot ce a fãcut si ce doreste sã realizeze în viitorul apropiat. „Acest raport de activitate la încheierea unui an de mandat este obligatoriu deoarece oamenii trebuie sã stie ce am fãcut, ce nu am reusit sã realizez si ce planuri am pentru viitor astfel încît sã le fie locuitorilor judetului mai bine. Contrar afirmatiilor unor rãuvoitori care spun continuu cã nu se face nimic la Consiliul Judetean, faptele si rezultatele aratã clar cã aici se munceste si chiar cã s-au realizat unele investitii importante, în ciuda perioadei de austeritate pe care o traversãm cu totii. Existã într-adevãr contradictii chiar în sînul institutiei, dar este obligatia unui presedinte de a încerca sã aplaneze toate conflictele, dar si de a spune lucrurilor pe nume. Dupã cum cred cã mã stie deja lumea, eu nu mint si nu promit nimic din ce cred cã nu pot realiza“, si-a început prezentarea presedintele Culitã Tãrîtã. Bilantul activitãtii a fost structurat pe capitole precum Sãnãtate, Mediu, Social, Investitii si Turism.
Sãnãtatea, prioritatea presedintelui Tãrâtã
ÃŽncã din momentul în care a devenit presedintele administratiei publice nemtene, Culitã Tãrâtã a considerat cã Sãnãtatea este un domeniu prioritar. La momentul preluãrii Spitalului Judetean, unitatea sanitarã avea datorii foarte mari, pacientii erau obligati sã-si cumpere aproape toate medicamentele necesare tratamentelor, mîncarea bolnavilor era ca si inexistentã, iar despre investitii în modernizarea spitalului nici nu putea fi vorba. „Cînd am preluat spitalul, datoriile erau de circa 167 de miliarde, iar astãzi sînt plãtite integral. Nu existau medicamente în magazia spitalului, oamenii fiind trimisi cu lista sã-si cumpere tot, dar acum nu se mai întîmplã asa ceva, ba chiar existã stocuri. ÃŽn cazul în care nu existã totusi un medicament, spitalul îi achitã omului contravaloarea tratamentelor respective în maximum trei zile. De asemenea, am reusit sã îmbunãtãtim hrana bolnavilor, astfel încît oamenii sã mãnînce o masã de calitate. Pe de altã parte, am reusit sã demarãm niste proiecte extrem de importante care vor duce în final la modernizarea institutiei. Astfel, s-a demarat amenajarea blocului operator, valoarea investitiei fiind de 26,5 milioane de lei, iar finantarea provine dintr-o donatie a Nefromed, din fondurile Ministerului Sãnãtãtii si de la bugetul Consiliului Judetean. De asemenea, a început modernizarea Policlinicii, valoarea lucrãrilor fiind de 4,6 milioane de lei, iar maternitatea este la un pas de inaugurare, totul depinzînd în acest moment doar de o receptie a Ministerului Sãnãtãtii“, a spus Culitã Tãrâtã, presedintele CJ. Una dintre marile supãrãri ale sale în privinta sistemului sanitar nemtean constã în faptul cã nu a reusit redeschiderea Spitalului Bicaz, asa cum si-a dorit. ÃŽn ciuda numeroaselor interventii si a sutelor de drumuri fãcute la Bucuresti, mai marii de la Minister nu au reusit încã sã se punã de acord si sã aprobe alocarea unui numãr de paturi. Cu toate acestea, presedintele CJ spune cã nu se lasã si insistã în continuare pentru acest tel. „Nu renunt nici o secundã la ideea reluãrii activitãtii la Bicaz deoarece mii de oameni din zona respectivã au rãmas fãrã asistentã medicalã printr-o decizie aberantã. Noi trebuie sã corectãm aceastã eroare si nu mã las pînã nu reusesc“, a adãugat seful administratiei nemtene.
Drumurile, eterna problemã
Orice sef de judet se confruntã cu o problemã constantã si comunã: drumurile. Pentru cã niciodatã banii nu ajung, iar reparatii capitale se fac rar, predominînd cîrpelile, drumurile reprezintã durerea si bãtaia de cap a tuturor. CJ Neamt are în administrare 44 de drumuri judetene cu o lungime totalã de 726 de kilometri, cu un numãr de 246 de poduri cu o deschidere mai mare de 5 metri, cu amenajãrile si constructiile. În ultimii ani, traficul rutier a crescut foarte mult, iar iernile grele au contribuit consistent la permanenta degradare a cãilor rutiere. De anul trecut însã Consiliul Judetean si-a propus sã realizeze programe de lucrãri anuale si strategii pe durate mai lungi, astfel încît sã se finalizeze o serie de lucrãri. Astfel, din 2012 si pînã acum s-au modernizat drumurile judetene din Drãgãnesti, Bahna, Tupilati, Dãmuc, Mãrgineni, Bodesti, Urecheni si, cel mai important, s-a reusit reabilitarea si modernizarea drumului judetean Hanul Ancutei - Girov. De asemenea, o sumedenie de drumuri au beneficiat de covoare bituminoase turnate în cadrul programului de întretinere, iar o serie de lucrãri de modernizare si reparare se aflã în derulare, fiind cuprinse în acest proiect aproape toate localitãtile judetului.
Perdelele forestiere, o premierã pentru Neamt
Zãpezile abundente cãzute în ultimii ani peste judet au provocat mari pagube si au lãsat mult timp sate întregi izolate. ÃŽn opinia sefului judetului, multe dintre aceste probleme ar fi putut fi evitate dacã ar fi existat perdele forestiere, acestea avînd rolul de a tine zãpada departe de locuinte. De la vorbã la faptã nu a fost decît un pas. Astfel, au început ample lucrãri de împãdurire, fiind plantati mii de puieti de salcîmi care, în timp, vor proteja judetul de intemperii. „Anul acesta cheltuielile de deszãpezire au fost de circa 17 miliarde de lei vechi, si am avut o iarnã grea. Comparativ cu anii trecuti, cînd se dãdeau si peste 22 de miliarde, chit cã erau ierni blînde, am reusit sã reducem cheltuielile, dar tot mai avem de lucru. Pentru ca judetul sã nu mai sufere din cauza zãpezii am decis plantarea de perdele forestiere, acestea fiind beneficie si microclimatului, dar avînd si rol de protectie. Am primit 500.000 de puieti gratuit de la Consiliul Judetean Constanta si am început actiunea în localitãtile Dulcesti, Vãleni, Valea Ursului, Drãgãnesti si orasul Bicaz. Surprinzãtor, au venit foarte multi voluntari, oamenii fiind constienti de importanta acestor actiuni. ÃŽmi doresc ca pînã la finalul mandatului meu sã avem astfel de perdele forestiere în toate zonele judetului care sînt expuse riscului de înzãpezire si al alunecãrilor de teren. Avem promisiuni tot de la Constanta cã vom primi încã 2-3 milioane de puieti de salcîm, iar în viitor mi-as dori sã înfiintãm propria noastrã pepinierã care va asigura necesarul de pomi pentru tot judetul“, a declarat Culitã Tãrâtã. “
Turismul, rampa de lansare a judetului
Pe lîngã multe alte oportunitãti de afaceri pe care le are judetul, turismul este considerat atuul acestui tinut. ÃŽncadrat într-un peisaj de poveste, înzestrat de naturã cu munti spectaculosi si cu o bogatã salbã de mãnãstiri unice în tarã, judetul Neamt este deja un punct important pe harta turisticã a tãrii. Presedintele Consiliului Judetean considerã însã cã mai sînt multe lucruri de fãcut, iar scopul administratiei publice este de a promova turismul permanent. Culitã Tãrâtã a fost extrem de deschis la demararea unor investitii în acest domeniu si a început temeinic, cu punctele de informare turisticã, esentiale pentru orientarea celor care ajung pe meleagurile noastre. Astfel, a fost modernizat centrul de la Izvorul Muntelui, care acum un an avea doar temelia. S-a realizat un centru de informare turisticã la Neagra si un altul la Poiana Teiului. De asemenea, chiar zilele trecute s-au încheiat trei proiecte importante prin care s-a realizat promovarea ariilor protejate nemtene, promovarea turismului ecumenic, dar si promovarea traditiilor populare din zona noastrã. La finalul primului an de mandat, presedintele Tãrâtã este multumit, dar considerã cã este abia începutul, iar la finalul celor patru ani îsi doreste sã realizeze mult mai multe. „Dorinta mea cea mai mare este ca la finele mandatului, fiecare comunã sã se poatã lãuda cu o finantare de 5-6 milioane de euro de la Uniunea Europeanã, pentru infrastructurã. Bani sînt, important este sã-i atragem, iar eu voi face tot ceea ce depinde de mine si de Consiliul Judetean pentru a sprijini autoritãtile locale sã aducã aceste fonduri la ele acasã“, a concluzionat presedintele CJ, Culitã Tãrâtã.
|
Autentificare
