JUSTITIE IMPOTENTÃ
Un sãtean din Popesti, comuna Girov, care, pe 12 iulie a împlinit 91
de ani, se luptã de un an sã recupereze un cal luat cu japca de
niste consãteni. Dupã nenumãrate demersuri, drumuri bãtute în
zadar si, dupã cum sustine, un plin fãcut la masina politiei pentru a
se face cercetãri si audieri, a fost anuntat de instanta de judecatã cã
totul este pierdut si nu mai poate face nimic pentru recuperarea
bunului pierdut, deoarece a depus plîngerea prea tîrziu.
Demersurile lui au fost „sabotate“ de faptul cã la vremea în care
avea nevoie de ajutorul oamenilor legii, Postul de Politie Girov
fusese desfiintat. Nestiind cum stã treaba, bãtrînul a bãtut drumul
din sat de mai multe ori la comunã, pînã a dat de un politist venit în
treacãt pe acolo. Anterior, bãtrînul a mers la sediul Sectiei de Politie
Ruralã Sãvinesti unde, spune el, a prezentat povestea sa unor
politisti. Fãrã a bãnui ce-l asteaptã, nonagenarul nu a depus o
plîngere penalã si nici nu a cerut un numãr de înregistrare care sã
ateste faptul cã a trecut pe acolo. În cauzã este vorba de Ioan
Rebegia. Calvarul prin care a trecut acest bãtrîn aratã cît de
inspirati au fost cei care au gîndit reorganizarea Politiei Rurale, prin
desfiintarea posturilor si înfiintarea sectiilor de politie. Toate
necazurile lui Rebegia au început în vara anului trecut, cînd si-a
cumpãrat un cal. Afacerea l-a costat 24 de milioane de lei vechi,
plus încã alte douã milioane transportul cabalinei de la Tîrgu Neamt
la Girov. Ajuns acasã, Rebegia nu a fost prea multumit de calitãtile
animalului, lucru pe care l-a împãrtãsit si pe la vecini. Vestea s-a
rãspîndit si la cîteva zile distantã a fost vizitat de trei bãrbati care ar
fi vrut calul. „M-am tot plîns cã nu mã împac cu calul, cã nu trage, si
pe 9 iulie 2012 au venit acasã la mine trei persoane din Cãciulesti,
Gheorghe Caprã, cu Mihai Ababei si cu ginerele acestuia din urmã.
Mi-au propus sã facem schimb, sã-mi dea altã gloabã, dar eu nu am
vrut sã fac afaceri cu ei si chiar dacã am refuzat, ei nu au plecat. Au
stat vreo 5 ore, de la 10 pînã pe la 3 dupã amiaza cînd, profitînd de
faptul cã am mers la toaletã au pus calul meu în ham la cãruta lor, si
dusi au fost“, povesteste bãtrînul.
De la post la sectie si retur
Omul nu a lãsat lucrurile asa, iar în scurt timp s-a prezentat la
postul de politie din comunã pentru a depune o plîngere. A fost
punctul din care bãtrînul a început sã simtã pe propria piele
„beneficiile“ reorganizãrii Politiei Rurale. „Chiar a doua zi, 10 iulie,
m-am dus la Politia Girov, dar era închis, am gãsit lacãtul pe usã.
M-am învîrtit cîteva ore bune pînã ce a apãrut un politist, a descuiat
si i-am explicat ce am pãtit. Atunci am depus prima plîngere pe care
am lãsat-o la el. La cîteva zile distantã, am mers din nou la post si
am gãsit închis. M-am întîlnit din nou cu politistul care mi-a explicat
cã trebuie sã merg la Sãvinesti, cã la Girov s-a desfiintat. M-am
rugat de el si mi-a primit o altã plîngere, unde din nou am relatat
totul asa cum a fost“, a explicat bãtrînul care nu mai are nici o
sperantã pentru a i se face dreptate. A explicat si faptul cã la data la
care calul i-a fost luat cu forta, incidentul a fost vãzut si de doi vecini
pe care i-a nominalizat. Sãteanul a mai precizat cã la vreo douã
sãptãmîni dupã incidentul în care a pierdut calul, Caprã a venit din
nou acasã la el. „Eu eram plecat, era numai baba mea, iar Caprã a
spus cã a gãsit un alt cal sã mi-l dea la schimb, dar pentru asta mai
e nevoie de 1,5 milioane. A pãcãlit femeia care i-a dat banii, dar tot
nu mi-a adus calul“.
Bani pentru benzina politistilor?
Cam asa au stat lucrurile toatã vara, pînã în iarnã cînd s-a reînfiintat
Politia Girov, iar Ioan Rebegia s-a dus din nou în comunã sã vadã
cum stau lucrurile cu necazul lui. „Din iulie si pînã în decembrie am
depus nu mai putin de patru plîngeri. Ultima a fost în decembrie,
cînd s-a reînfiintat Politia Girov. Din nou am mers acolo, le-am
explicat cum stã treaba si a patra oarã m-au pus sã mai scriu ce si
cum s-a întîmplat. Erau doi politisti, o femeie si un bãrbat, nu stiu
cum se numesc. Bãrbatul mi-a explicat cã pentru a face cercetãri
este nevoie de combustibil pentru masinã, dar nu-s bani. Ca sã se
termine totul si sã-mi recuperez calul, am dat o datã 500.000 vechi
si o datã 300.000. Nu stiu ce cercetãri au fãcut, sau cînd au fãcut,
dar pe mine nu m-au chemat niciodatã sã mã asculte si nici nu m-
au pus fatã în fatã cu Caprã“, a mai adãugat Ioan Rebegia. ÃŽngrijorat
cã timpul trece si nu se rezolvã nimic, nonagenarul a apelat si la
ajutorul unui avocat. ÃŽntre timp dosarul a fost declinat de politisti la
Parchet, dar a fost construit pe declaratia datã de partea vãtãmatã
în octombrie 2012. S-au fãcut cercetãri pentru abuz de încredere,
iar la finele anchetei procurorii au dat o solutie de neîncepere a
urmãririi penale pe numele celui reclamat, Gheorghe Caprã,
deoarece plîngerea a fost introdusã mai tîrziu de termenul de douã
luni prevãzut de lege.
Victima trebuie sã achite cheltuielile de judecatã
Cum era deja asistat de un apãrãtor, Ioan Rebegia nu s-a lãsat
învins de piedici si a apelat la ajutorul judecãtorilor. A contestat în
instantã rezolutia procurorului, dar judecãtorii pietreni au respins
actiunea. „Mi-au respins actiunea si nu mai pot face nimic. ÃŽn plus,
am primit acasã o hîrtie de la Judecãtoria Piatra Neamt prin care
îmi spun cã trebuie sã plãtesc cheltuieli de judecatã de 50 de lei noi,
cã eu am pierdut procesul. A trecut un an, am cheltuit toti banii pe
care i-am avut eu si baba mea, 54 milioane vechi, tot nu am cal, iar
cel care mi l-a luat din curte e fãrã patã. Am dat totii banii pe nimic.
Nu stiu unde sã mã mai duc si ce sã mai fac. Sînt om în etate si nu
pot sã o scot la capãt în nici un fel. Dacã eu am depus plîngere
pentru ce s-a întîmplat chiar a doua zi, pe 10 iulie, si de atunci pînã
în decembrie am mai dat încã trei, cum adicã nu le-am depus în
termenul legal de douã luni? Luni de zile am umblat pe drumuri si
am fãcut o grãmadã de hîrtii. Am zis cã dacã le-am dat la politist, el
stie ce sã facã si cum sã rezolve problema mea. Acum sînt învins,
nu mai am nici cal, nici bani, ba-s bun si de platã. Eu nu am avut
niciodatã procese si nici prin tribunale nu am fost, iar acum cînd am
ajuns, a fost în zadar. Baba mea e bolnavã, e la pat, si de cîte ori
plec de acasã, pe la politie sau prin tribunale, plãtesc o femeie sã
stea cu ea. Si cu ce m-am ales? Unde-i dreptatea?“, a mai adãugat
bãtrînul. De mentionat este faptul cã atunci cînd s-a adresat
instantei, omul a depus la dosar în copie si carnetul de identitate a
cabalinei pe care o pierduse.
Unde-s plîngerile?
Bãtrînul afirmã cã a depus plîngere la politie la putin timp dupã ce a
rãmas fãrã cal. Acest lucru s-ar fi întîmplat în luna iulie 2012. Cu
toate acestea, în evidente apare cã prima plîngere a fost depusã în
data de 16 octombrie. Dacã afirmatiile lui Ioan Rebegia sînt reale,
cel mai probabil primele trei sesizãri au fost aruncate la cos de cei
care treceau sporadic pe la fostul sediu al Politiei Girov. Din pãcate
pentru el, atunci cînd una din sesizãri si-a urmat cursul firesc, era
deja prea tîrziu, anchetatorii invocînd tardivitatea. Cum sãteanul nu
are nici o dovadã cã ar fi trecut pe la Postul de Politie Girov sau pe
la Sectia de Politie Ruralã Sãvinesti este destul de greu sã-i
învinovãtesti pe politisti cã nu si-au fãcut treaba. Purtãtorul de cuvînt
al Politiei Neamt a precizat cã bãtrînul nu a fost nedreptãtit. „El
(Ioan Rebegia - n.r.) a venit la post sã depunã plîngere în data de
16 octombrie 2012 pentru abuz de încredere. A reclamat cã a fãcut
un schimb de cai cu douã persoane. Nu i-a convenit calul pe care l-
a primit si le-a cerut celor doi sã-i înapoieze cabalina. În data de 15
noiembrie, Parchetul a confirmat solutia propusã de politisti, si
anume de neîncepere a urmãririi penale pentru cã plîngerea nu a
fost depusã în termen. I s-a sugerat sã se adreseze instantei de
judecatã, pe cale civilã, ceea ce a si fãcut. Nu a fost nedreptãtit de
politisti“, a declarat subinspectorul Bogdan Ghebaur, purtãtorul de
cuvînt al Politiei Neamt. La plecarea din Redactia Monitorul bãtrînul
ne-a spus: „Sã scrieti tot ce v-am spus. Am eu 91 de ani, dar nu mi-
am pierdut mintile. Tot ce-am spus e doar adevãrul“.
|
Autentificare
