Rosii cĂŽt bostanul de la nea PetricĂŁ

• desi pretul legumelor sale e dublu fatĂŁ de cel al legumelor de pe piatĂŁ, Petru Trifan are clienti gĂŽrlĂŁ • bĂŁrbatul cultivĂŁ rosii care ajung pĂŽnĂŁ spre un kilogram • dorinta lui e sĂŁ scoatĂŁ tomate de 1,5 kilograme bucata •

Rosii cam cît pepenii galbeni, ce te fac sã îti plouã în gurã de cît de arãtoase sînt, pot fi cumpãrate din Piata Dãrmãnesti, de la Petru Trifan. Nu e reclamã, e un fapt real, care a fãcut ca omul, de loc din satul Unghi, Dragomiresti, sã tinã frîiele unei afaceri care îl multumeste. Investeste destul - circa 150 milioane de lei vechi - dupã cum ne-a povestit, dar sustine cã se meritã cheltuiala cîtã vreme dupã o zi de stat la tarabã are cu ce se întoarce acasã. Dar si munceste, alãturi de sotie si de unul dintre fii, pentru cã, spune el, liber are doar de dupã Crãciun si pînã se terminã luna ianuarie. În rest, toti trei robotesc în solar, unde însãmînteazã, apoi se ocupã de rãsaduri, vînd plãntutele la sute de oameni din comunã si zonele învecinate, apoi se apucã de plantat rosii, ardei si cartofi în grãdinã si cît e ziua de lungã printre legume trãiesc. E mîndru foc de realizãrile sale. Si satisfactia muncii îi este datã de coada de clienti la rosiile sale. Oamenii roiesc în jurul tarabei si au si de ce. De mai multi ani, i-au încercat marfa si s-au învãtat sã îl astepte dimineata, în Piata Dãrmãnesti, unde iau rosii cît bostanii. Oamenii nu se uitã la pret, ci au învãtat sã caute calitatea. Asa cã dau patru lei pe kilogram fãrã nici o retinere si se intereseazã cînd va fi urmãtoarea livrare, în ce zi a sãptãmînii.

StrĂŽnge seminte din rosii pe care le crestea si tatĂŁl sĂŁu

Discutia cu Petru Trifan este una extrem de plĂŁcutĂŁ, pentru cĂŁ omul debordeazĂŁ de optimism, de parcĂŁ nu ar trĂŁi ĂŽn vremuri ĂŽn care cam toatĂŁ lumea se plĂŽnge de una, alta. „Eu de 16 ani fac agriculturĂŁ.
N-am iesit la pensie, mai am patru ani, si de aceea am fost nevoit sĂŁ gĂŁsesc ceva din care sĂŁ trĂŁiesc. Asa cĂŁ mĂŁ ocup, alĂŁturi de sotie si un fiu, de productia de rosii, ardei si cartofi. Scot cam cinci tone de rosii pe an. PĂŽnĂŁ acum, cea mai mare rosie a fost de 1,2 kilograme, dar vreau sĂŁ scot de un kil si jumate bucata. Lumea stie de mine si vine dupĂŁ rĂŁsaduri! Fac cam 2.500 de lei din rĂŁsaduri, primĂŁvara. Rosiile astea sĂŽnt cele cu care am crescut, tatĂŁl meu tot seminte de astea strĂŽngea. Asa cĂŁ si dupĂŁ ce m-oi pensiona - am lucrat 28 de ani, sase luni si treisprezece zile - n-am sĂŁ mĂŁ las de legumiculturĂŁ. Pentru mine, munca a devenit un sport. Scot cam 4 tone de cartofi pe an si vĂŽnd jumĂŁtate, si cam 500 de kilograme de ardei - capia si gogosari - si vĂŽnd patru sute. Anul trecut, am scos capia trei bucĂŁti la kilogram. E muncĂŁ multĂŁ, dar nu mĂŁ plĂŽng, pentru cĂŁ ies bani. BĂŁgĂŁm cam 150 de milioane de lei pe an si dacĂŁ nu s-ar merita n-as face investitia asta. Deci se cĂŽstigĂŁ! Suprafata cultivatĂŁ ĂŽnseamnĂŁ patru ari cu rosii, trei ari cu ardei si 30 de ari cu cartofi“, ne-a povestit Petru Trifan, cel care si-a postat pe taraba ĂŽnchiriatĂŁ un afis cu continutul: „Rosii bio de Dragomiresti,/ La PetricĂŁ le gĂŁsesti./ Te servesti si numai patru lei plĂŁtesti!“. Anul trecut, nea PetricĂŁ si-a vĂŽndut rosiile cu cinci lei kilogramul si afacerea i-a mers la fel de bine. Acum simte cĂŁ omul nu mai are la fel de multi bani si sustine cĂŁ e bine sĂŁ mĂŁnĂŽnce toatĂŁ lumea. Iar dacĂŁ i se va pĂŁrea cĂŁ e cazul, va da si mai ieftin.