Blestemul cancerului

• aproape 13.000 de nemteni suferĂŁ de cumplita boalĂŁ • ĂŽngrijorĂŁtor este cĂŁ numĂŁrul cazurilor este ĂŽn continuĂŁ crestere • cancerul de sĂŽn, de piele si de colon sĂŽnt principalele forme de tumori • ĂŽn Occident boala se descoperĂŁ ĂŽn fazele incipiente pentru cĂŁ oamenii sĂŽnt obligati de companiile de asigurĂŁri sĂŁ ĂŽsi facĂŁ periodic controale •

Cancerul, o boalã perfidã, fãrã simptome de multe ori, pare a fi un adevãrat blestem cãzut pe capul nemtenilor. Tot mai multe persoane sînt depistate cu diverse tipuri de tumori si, de cele mai multe ori, în stadii avansate care au sanse reduse de vindecare. La înmultirea acestor boli, contribuie categoric stresul, poluarea, alimentatia tot mai nãsãnãtoasã, fumatul, alcoolul, dar si radiatiile solare tot mai nocive. Colac peste pupãzã vine si faptul cã în tara noastrã nu existã servicii medicale de preventie în acest domeniu, toate investigatiile care ar putea descoperi din timp tumorile fiind contracost. Statisticile întocmite de Directia de Sãnãtate Publicã Neamt la finalul semestrului întîi al anului 2013 aratã cã în evidentele medicilor specialisti figureazã 12.698 de persoane cu diverse tipuri de cancer, dintre care 6.967 sînt femei. Cei mai multi bolnavi sînt din mediul rural, unde au primit acest diagnostic peste 6.500 de persoane, dar si în orase sînt destui bolnavi. Din punct de vedere statistic, cea mai frecventã formã de boalã loveste femeile, cancerul de sîn fãcînd ravagii printre nemtence. În total, sînt 1.653 de femei care au astfel de tumori, putin peste 1.000 fiind din mediul urban, iar restul de la tarã. Aceastã formã de cancer ar putea fi descoperitã din vreme si tratatã cu suces cu conditia ca periodic femeile sã facã o mamografie. Dupã vîrsta de 40 de ani este recomandatã anual o astfel de investigatie. Statul însã nu deconteazã mamografiile, femeile trebuind sã plãteascã, iar costul destul de mare, de aproximativ 150-200 de lei, face ca multe paciente sã ajungã tardiv la medic. Pe locul doi din punct de vedere al tumorilor sînt cele de piele, fiind în evidente 1.456 de nemteni cu astfel de forme de cancer. Majoritatea sînt din mediul rural, semn cã la dezvoltarea tumorilor a contribuit categoric soarele din timpul muncilor agricole. Si aceastã boalã ar putea fi prevenitã prin folosirea cremelor de protectie cu factor mare, dar si prin prezentarea periodicã la dermatolog pentru o analizã a alunitelor. Toate cele care sînt considerate cu risc de malignizare se pot îndepãrta si astfel se eliminã riscul bolii. Din nou, statul nu deconteazã aceste proceduri, oamenii trebuind sã le plãteascã. La fel stau lucrurile si în cazul cancerului de colon care se aflã pe locul trei în judet din punct de vedere al incidentei. 1.331 de persoane se aflau în evidentele doctorilor cu o astfel de boalã la 30 iunie. Afectiunile ar putea fi depistate prin efectuarea regulatã a unor colonoscopii, dar si acestea sînt pe bani. În stilul clasic românesc, Ministerul Sãnãtãtii se dovedeste scump la tãrîte si ieftin la fãinã, preferînd sã suporte tratamente foarte scumpe si operatii complexe pentru cazurile grave de cancer decît sã plãteascã servicii preventive. În Occident boala se descoperã în fazele incipiente, si aceasta pentru cã oamenii sînt obligati de companiile de asigurãri sã îsi facã periodic controale. Dacã nu respectã aceastã dispozitie, îsi pot pierde asigurarea medicalã.