Final de carierã pentru un dascãl humulestean
• profesoara Tamara Aramã Pãsãlãu a iesit la pensie, dupã 23 de ani de activitate la Scoala nr.3 din Tîrgu Neamt • pînã în 2012 a fost directorul institutiei • Clopotelul va suna iarãsi, vestind începerea unui nou an scolar. ÃŽnsã pentru unii dascãli a anuntat finalul carierei. Este si cazul profesoarei Tamara Aramã Pãsãlãu, care a iesit la pensie dupã peste trei decenii de activitate. 23 de ani a activat doar la Scoala nr.3 Tîrgu Neamt, timp de 15 ani fiind director. Privind în urmã, se declarã multumitã de ceea ce a realizat: „Am absolvit cursurile Facultãtii de Filologie a Universitãtii Cuza Iasi, specializãrile limba si literatura românã - limba si literatura francezã, în 1979. Am fost repartizatã la catedra de limbi moderne la Scoala Curechistea, dar s-a restrîns în 1982, fiind transferatã la cea din Timisesti. ÃŽntre 1990 si 2013 am functionat la Scoala Ion Creangã Tîrgu Neamt. ÃŽn toamna lui 1995, ISJ Neamt a decis numirea mea ca director si am condus scoala, cu o întrerupere de 2 ani, pînã în anul scolar 2011-2012. Am fost si metodistã a ISJ Neamt, calitate în care am îndrumat si inspectat cadre didactice tinere“, a spus profesoara Pãsãlãu. Cît timp s-a aflat la conducerea Scolii nr.3, din cartierul Humulesti, s-a preocupat si de modernizarea clãdirilor componente. „La venirea mea, a avut loc o furtunã care a distrus acoperisul scolii pe tronsonul principal. Nu aveam lemne de foc, sobele erau bãtrîne, încadrarea era dificilã... Cu timpul, cu multe memorii, am reusit sã repar acoperisul, sobele, sã refac tencuielile, sã construiesc un grup sanitar în interior, sã înlocuiesc acoperisul de la grãdinitã. Deosebit de importantã a fost expertizarea constructiei vechi si realizarea unei documentatii preliminare unei reabilitãri. Cu mare dificultate am izbutit includerea scolii în programele de reabilitare ale Ministerului Educatiei. Ce a urmat se poate vedea si astãzi. S-au reabilitat corpul C, care gãzduieste grãdinita, douã treimi din corpul A. S-a construit baza sportivã, cu un teren modern, dar lipsa unei finantãri fluente a întîrziat finalizarea în timpul mandatului meu. Sper din toatã inima ca noul director al scolii, domnul Rosu, sã fie sprijinit sã finalizeze constructia corpului frontal“, a mai mentionat dascãlul. Ne-a mãrturisit si cu ce gînduri a iesit la pensie: „Cu multumirea pentru lucrurile înfãptuite si cu regretul de a nu mai putea lucra în scoala unde mi-am pus sufletul pe tavã. M-am ghidat întotdeauna dupã perceptele: «Dacã nu poti sã faci bine, mãcar sã nu faci rãu!» si «Dacã poti ajuta, fã-o din toatã inima, indiferent cã este elev, pãrinte sau coleg»“.
|
Autentificare
