Scolile, la voia sortii

• de toate investitiile din unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt a devenit responsabil Ministerul DezvoltĂŁrii • singura sansĂŁ a scolilor de a-si mai face ceva reparatii rĂŁmĂŽn bugetele locale • „Directorii nu ĂŽsi mai pot pune nici o sperantĂŁ cĂŁ vor fi sprijiniti de Inspectoratul Scolar pentru a primi vreun ban, cĂŁci Ministerul Educatiei a rĂŁmas fĂŁrĂŁ posibilitatea de a asigura finantare“, a declarat generalul Stan

Scolile au rĂŁmas si fĂŁrĂŁ putinul ajutor pe care ĂŽl mai primeau de la Ministerul Educatiei Nationale. Institutia centralĂŁ nu mai are cadru legal ĂŽn baza cĂŁruia sĂŁ asigure fonduri pentru rezolvarea problemelor de infrastructurĂŁ din unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt. În aceste conditii, toti banii de care se mai pot bucura scolile provin de la bugetele locale. Iar dacĂŁ va fi sĂŁ primeascĂŁ fonduri de la centru, de la bugetul de stat, acestea vor fi directionate de cĂŁtre Ministerul DezvoltĂŁrii, cĂŁtre care s-a pasat sarcina de a se aloca bani pentru sprijinirea unitĂŁtilor de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt. „Din acest an, toate proiectele pe investitii ĂŽn scoli au trecut la Ministerul DezvoltĂŁrii, asa cĂŁ directorii nu ĂŽsi mai pot pune nici o sperantĂŁ cĂŁ vor fi sprijiniti de Inspectoratul Scolar pentru a primi vreun ban, cĂŁci Ministerul Educatiei a rĂŁmas fĂŁrĂŁ posibilitatea de a asigura finantare. În aceste conditii, pentru cea mai micĂŁ reparatie ĂŽntr-o unitate de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt, doar bugetele locale pot asigura bani. În perioada urmĂŁtoare se constituie bugetele scolilor, care sĂŽnt parte componentĂŁ a bugetelor locale. Si asta trebuie sĂŁ fie o componentĂŁ continuĂŁ a bugetelor locale, pentru cĂŁ asa vor sta lucrurile de acum. Directorii trebuie sĂŁ fie atenti si la nevoile pe care le vor avea scolile la varĂŁ, cĂŽnd trebuie fĂŁcute lucrĂŁri de igienizare si reparatii. Acum trebuie stabilite sumele de care vor avea nevoie la varĂŁ. FunctionĂŁm pe principiul - «omul gospodar ĂŽsi face iarna car si vara sanie»“, a declarat Viorel Stan, inspector scolar general al ISJ Neamt. ÎnvĂŁtati ca de la an la an sĂŁ aibĂŁ tot mai putini bani pentru investitii si dotĂŁri ĂŽn scoli, unii directori se bucurĂŁ de sprijinul primarilor, dar altii sĂŽnt lĂŁsati sĂŁ se descurce cu te miri ce. În aceste conditii, oricĂŽt s-ar spune cĂŁ fondul clasei sau fondul scolii sĂŽnt ilegale si reprezintĂŁ evaziune fiscalĂŁ, ele sĂŽnt salvarea unitĂŁtilor de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt.

Investitii si reparatii de o sutĂŁ de milioane, pe hĂŽrtie

O situatie ĂŽntocmitĂŁ de Inspectoratul Scolar la finele anului 2012 avea sĂŁ reliefeze faptul cĂŁ ĂŽn Neamt se adunase un munte de bani care era de plĂŁtit unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt din judet cĂŁtre constructorii care le-au prestat diverse lucrĂŁri si un munte si mai mare ar trebui investit pentru ca lucrĂŁrile de investitii ĂŽncepute sĂŁ ajungĂŁ la final.
La sfîrsitul anului financiar 2012, în judet erau înregistrate 53 de propuneri de lucrãri aflate în diverse stadii, în valoare totalã de 75.981.000 de lei la unitãtile finantate de la bugetele locale fiind evidentiate în plus si datorii în valoare totalã de 20.905.000 de lei. În 2012, din bugetul Ministerului Educatiei a fost alocatã doar suma de 100.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor la un punct de lucru (Grãdinita din comuna Gherãesti). Pentru unitãtile conexe ale ISJ au fost aprobate opt lucrãri la patru unitãti, dar suma de 1.080.000 de lei a fost achitatã la începutul anului 2013. Pentru anul 2013, s-a solicitat continuarea lucrãrilor la unitãtile finantate de la bugetele locale, evidentiate în lista existentã la nivelul anului 2012. Pentru unitãtile conexe s-a solicitat suma de 1.720.000 de lei, dar pînã la aceastã datã nu au fost aprobate fonduri. Prin programul cu finantare externã pentru Reabilitarea Învãtãmîntului Rural, la începutul anului scolar 2012- 2013, se mai aflau în reabilitare patru unitãti de învãtãmînt. La trei dintre acestea lucrãrile au fost finalizate în octombrie 2012 si la o scoalã lucrãrile se aflã în derulare. Cele mai multe proiecte de reabilitare, asigurare utilitãti sau reparatii capitale au început în 2007. De prin 2009 a început sã se simtã criza, astfel cã în 2010 si 2011 n-a mai demarat nici un santier prin scoli, iar directorii s-au limitat la cîrpeli. Cu banii primiti de la primãrii abia s-au spãlat geamurile si s-a mai dat un var.