Noul Cod Silvic, falimentul firmelor
• aceasta este pãrerea deputatului PSD de Neamt Ioan Munteanu • parlamentarul va face o declaratie politicã în legislativul României, trãgînd un semnal de alarmã cu privire la anumite prevederi pãguboase din noul Cod Silvic • actul normativ se aflã în dezbatere la Camera Deputatilor si, mai mult ca sigur, va suferi modificãri majore • Discutiile pe marginea noului Cod Silvic au generat numeroase controverse si, cu sigurantã, nici forma finalã nu va multumi pe toatã lumea. ÃŽnsã faptul cã actul normativ a intrat în dezbatere, asta si datoritã parlamentarului de Neamt Ioan Munteanu, la Camera Deputatilor, poate fi considerat un succes pentru cei care nu-l acceptã în forma actualã. Noul Cod Silvic contine o serie de schimbãri majore în ceea ce priveste activitatea în silviculturã, unele acceptate de specialisti, altele nu. Cert este cã sînt sanse mari ca în urma discutiilor din Comisia pentru agriculturã, silviculturã si industrie alimentarã din Camera Deputatilor, Codul Silvic sã iasã într-o nouã formã, mult mai apropiatã de realitãtile din tarã. Deputatul Ioan Munteanu, secretar al Comisiei pentru agriculturã, va prezenta în Parlament care sînt punctele slabe din noul Cod Silvic. Alesul nemtean este de pãrere cã în forma lui actualã codul va produce în Neamt peste 5.000 de someri. Este vorba despre angajatii care deservesc cele 289 de societãti de exploatare a masei lemnoase, care pot rãmîne rãmîne fãrã locuri de muncã. Reprezentantii Sucursalei Neamt a Asociatiei Forestierilor din România (ASFOR) au formulat o serie de observatii pe baza cãroa au solicitat eliminarea acelor prevederi referitoare la vînzarea lemnului pe picior si interzicerea transportului de lemn între anumite ore. „Experienta anilor 2005-2007, atunci cînd Regia Nationalã a Pãdurilor a decis sã se renunte la vînzarea de masã lemnoasã pe picior, a demonstrat cã s-a ajuns la realizãri de doar 50-60% si cã aceastã interdictie a afectat grav activitatea firmelor de exploatare, transformate în simpli prestatori de servicii de exploatare. Esecul acestui mod de vînzare a masei lemnoase se explicã prin faptul cã RNP nu dispune de infrastructura necesarã, respectiv depozite, platforme, unde sã poatã sorta, depozita si gestiona masa lemnoasã. Prin urmare, apar cîteva întrebãri firesti: Ce fac cei care au investit în dotãri si au credite ipotecate cu bunurile personale? Merg la prestãri de servicii? Cine primeste dreptul de a presta servicii? Oricine sau doar «prietenii»? Dacã pentru unele directii silvice mici este rentabilã vînzarea pe picior a unor specii valoroase de stejar, cires etc, cum se poate generaliza aceastã modalitate la judetele cu fond forestier mare? Nu cumva aceste prevederi ar favoriza la capitolul «materie primã» firmele mari, în detrimentul celor mici si mijlocii? As vrea sã nu am dreptate, dar cred cã se doreste rãmînerea pe piatã a doar douã-trei societãti cu capital extern, care sînt deja cunoscute. Iar noul Cod Silvic pare croit anume pentru a le servi interesele“, a declarat deputatul Munteanu. ÃŽn opinia acestuia interzicerea transportului lemnului pe timp de noapte nu ar face altceva decît sã conducã la micsorarea perioadei de lucru, ceea ce înseamnã blocaje si aparitia unor probleme neprevãzute. „Rezolvarea este simplã: institutiile statului sã-si facã treaba! Nu trebuie distruse mii de societãti din cauza cîtorva infractori“, este de pãrere alesul nemtean. O altã modificare vizatã si care i-a adus numeroase critici Luciei Varga, ministrul liberal al Pãdurilor, Apelor si Pisciculturii, se referã la pedeapsa pentru furtul de lemn. Prezentã la Piatra Neamt în urmã cu cîteva luni, ministrul declara cã în noul Cod furtul va fi pedepsit conform Codului Penal, indiferent de cantitatea sustrasã. Personalitãti marcante din România sînt de pãrere cã nu este normal sã-l pedepsesti pe cel care curãtã pãdurea de uscãturi pentru a-si încãlzi locuinta la fel ca pe individul care furã cu autocamionul. Se va vedea ce va fi.
|
Autentificare
