GAL Ceahlãu, bilant si proiecte de viitor
Statiunea Durãu a fost vineri, 15 noiembrie, gazda întîlnirii conducerii Grupului de Actiune Localã Ceahlãu cu cei 41 de membri pentru analiza activitãtii de la înfiintare si pînã în prezent si discutarea modului de actiune în vederea elaborãrii si implementãrii strategiilor de dezvoltare. „GAL Ceahlãu a depus si considerat conforme 33 de proiecte, 10 fiind deja contractate, acestea din urmã totalizînd suma de 364.586 euro. Dintre acestea cinci sînt pe Mãsura 322, dezvoltarea satelor, si cinci pe Mãsura 125, colectare de torenti. Din nefericire, suma la care am fãcut referire reprezintã doar 21% din 1,7 milioane euro, total finantare europeanã nerambursabilã. Problemele cu care ne-am confruntat sînt lipsa fondurilor proprii, modificarea frecventã a procedurilor de implementare, adicã schimbarea regulilor în timpul jocului, apoi perioadele foarte lungi de implementare a proiectelor, fapt ce afecteazã latura financiarã a GAL lipsa de sprjin real si necesar din partea reprezentantilor APDRP. Nu de putine ori am fost confruntati cu situatii delicate pe proiectele beneficiarilor privati în care noi, ca evaluatori, ne dãm girul sã nu fie acceptate, fiind declarate ca neconforme de Oficiul judetean al APDRP“, a declarat Laura Ionel, manager de proiect în cadrul GAL Ceahlãu. Asociatia cuprinde 13 localitãti (11 comune si Bicaz, în Neamt si o comunã suceveanã). La Durãu a fost prezent ca invitat si prof. dr. Radu Rey, specialist în tot presupune din punct de vedere economic, social si cultural zona montanã a tãrii. „Trebuie sã întelegem cã 51% din subventiile României intrã în 1% din fermele mari de la ses. 3,8 milioane din fermele familiale, din care 850.000 din zona de munte iau numai 49%. Aceasta este o anomalie nationalã de proportii fantastice. Si asta trebuie schimbat. ÃŽn Europa se vorbeste de ferma familialã. S-a renuntat la ideea de fermã de subzistentã. ÃŽn acest cadru, în zona de munte europeanã, ferma familialã reprezintã regula. Iar noi, pentru noi în România, este superregula. Asa am rezistat si ca natiune. ÃŽn aceastã orientare generalã care schimbã contextul, noi, cei din Carpati, sîntem o lume diferitã într-o conjucturã diferitã. Ce producem noi în zona de munte? Pe cel mai prost pãmînt producem mîncare. Dar ce mîncare? De cea mai înaltã calitate, care derivã din douã aspecte: flora polimorfã montanã creatã în decurs de secole si mediul curat, nepoluat. Iatã de ce trebuie sã accesãm fondurile europene pînã la ultimul euro si sã luptãm pentru promovarea fermelor familiale. Dumneavoastrã, ca organism asociativ o puteti face“, a spus Radu Rey.
|