A MAI PUS UN AN PESTE 100

Maria RĂŁducanu din Bicaz a ĂŽmplinit joi, 16 ianuarie 2014, venerabila vĂŽrstĂŁ de 101 ani. DacĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu un an, la trecerea peste cei 100 de ani, femeia a fost sĂŁrbĂŁtoritĂŁ cu mult fast, acum la 101, ĂŽnafarĂŁ de rude si unele persoane apropiate, singurul oficial care a vizitat-o si care i-a ĂŽnmĂŽnat cu generozitate cavalereascĂŁ un buchet de flori si o felicitare a fost Vasile Chiritescu, liderul filialei Bicaz a ANVR. Asta pentru cĂŁ centenara de acum un an este vĂŁduvĂŁ de veteran de rĂŁzboi. Chiar si-n atare conditii femeia a primit cu bucurie si emotie oaspetii, ba mai mult a fĂŁcut si oficiul de gazdĂŁ scotĂŽnd din cĂŁmarĂŁ o sticlĂŁ aburindĂŁ cu vin natural pentru a ciocni un pahar cu musafirii. „VĂŁ multumesc frumos cĂŁ ati venit si nu m-ati uitat. Nu mĂŁ plĂŽng, sĂŽnt sĂŁnĂŁtoasĂŁ, numai cĂŁ mĂŁ dor tare picioarele. Nu stiu cĂŽt m-o mai tine Dumnezeu, dar parcĂŁ tot as vrea sĂŁ mai trĂŁiesc. Bine cĂŁ ĂŽncĂŁ mĂŁ mai pot misca“, avea sĂŁ spunĂŁ Maria RĂŁducanu, pe care am surprins-o ĂŽntr-o bunĂŁ-dispozitie generalĂŁ, ba chiar pusĂŁ pe glume. Pentru ea, pĂŽnĂŁ la sosirea ĂŽn jurul amiezii a sefului veteranilor de rĂŁzboi, ziua aniversarĂŁ a fost una ca oricare alta. „M-am trezit de cu zori, am fĂŁcut o cruce mare multumind lui Dumnezeu cĂŁ am mai apucat o zi, am rĂŁscolit focul din sobĂŁ pĂŽnĂŁ a pornit sĂŁ ardĂŁ si dupĂŁ ce m-am spĂŁlat pe ochi mi-am fĂŁcut rugĂŁciunea de dimineatĂŁ. DupĂŁ aceea am mers la bucĂŁtĂŁrie pentru a gusta ceva“, ne-a povestit femeia. Si dacĂŁ veni vorba despre bucĂŁtĂŁrie, musai sĂŁ spunem cĂŁ aceasta este situatĂŁ ĂŽntr-un alt corp al clĂŁdirii, la doar cĂŽtiva pasi de casĂŁ, iar pentru a purcede acolo bĂŁtrĂŽna trebuie sĂŁ facĂŁ o curĂŁ de aer rece, de iarnĂŁ. În drum spre locul de pregĂŁtire a mesei de peste zi, tanti Maria face ĂŽn fiece dimineatĂŁ o scurtĂŁ vizitĂŁ pe la poiata gĂŁinilor cu care mai schimbĂŁ o vorbĂŁ cĂŽnd le dĂŁ drumul prin curte si le azvĂŽrle un cĂŁus cu grĂŁunte. Mare lucru la venerabila sa vĂŽrstĂŁ nu prea face. Doar ceea ce trebuie ca sĂŁ treacĂŁ ziua cu toate ale ei. CĂŁsuta sa, care aminteste de casele tip construite pentru strĂŁmutatii anilor ĂŁ'50 cĂŽnd a fost construit barajul, este curatĂŁ si bine ĂŽngrijitĂŁ, iar curtea cu grĂŁdinuta florilor din varĂŁ, bine pusĂŁ la punct. „MĂŁ ajutĂŁ si nora sau vecinele, dar mai fac si eu cĂŽte ceva, cĂŽt pot, ca sĂŁ nu creadĂŁ lumea cĂŁ aici nu mai trĂŁieste nimeni. Si-apoi ar fi pĂŁcat sĂŁ nu mĂŁ mai misc si eu prin curte dacĂŁ Dumnezeu m-a ajutat sĂŁ trĂŁiesc ĂŽncĂŁ“, afirmĂŁ centenara Bicazului. Între timp schimbĂŁm o vorbĂŁ cu una dintre vecine, tanti Luchian, care la purcederea noastrĂŁ ĂŽn tinda casei Mariei RĂŁducanu se afla acolo pentru a-i tine de urĂŽt. „Vin zilnic pe la tanti Maria. Mi-e dragĂŁ pentru cĂŁ stie sĂŁ spunĂŁ multe lucruri despre viata ei. Si, slavĂŁ Domnului, are ce povesti...“, ne-a spus vecina, care ne-a asigurat, la rĂŽndu-i, cĂŁ centenara ĂŽncĂŁ trebĂŁluieste prin gospodĂŁrie chiar si la onorabila sa vĂŽrstĂŁ de 101 ani. „Lucruri din astea mai usoare, cĂŁ-n rest se ocupĂŁ de ea nora si rudele, ori chiar noi vecinii. Dar ĂŽsi aduce singurĂŁ lemnisoarele si face focul, mai spalĂŁ cĂŽte o rufĂŁ. Din astea. Este o femeie cu mult bun simt si nu vrea sĂŁ supere pe nimeni“.

„FĂŁrĂŁ credintĂŁ nu ajungeam vĂŽrsta asta“

Maria RĂŁducanu este de departe cea mai longevivĂŁ dintre trĂŁitorii prezenti ai Bicazului. Si nimeni nu poate spune cĂŁ femeia n-a avut o viatĂŁ plinĂŁ de evenimente. „M-am nĂŁscut ĂŽn satul CĂŽrnu, un sat din Bicaz, care se aflĂŁ sub apĂŁ. Cam pe unde-i barajul. Am fost de toti zece copii, douĂŁ fete si opt bĂŁieti. Eu am fost al noulea copil. PĂŁrintii nostri erau niste oameni simpli, asa cum am fost si noi mai tĂŽrziu. M-am cĂŁsĂŁtorit pe la 28 de ani. La sot mi-a plĂŁcut cĂŁ era un om harnic. A lucrat la plute, la baraj, la tunel... si ĂŽn gospodĂŁrie. CĂŁ atunci cĂŽnd am fost vrednici, am avut si noi vaci cu lapte, oi, porc, pĂŁsĂŁri, tot ce avea un gospodar pe lĂŽngĂŁ casĂŁ, iar vara fĂŁceam fĂŽn...“, a povestit bĂŁtrĂŽnica cu nostalgia anilor tineretii. „Acum mĂŁ odihnesc ca sĂŁ nu-i supĂŁr pe cei tineri cu nevointele mele. SingurĂŁ ĂŽmi fac de mĂŽncare, fac focul, spĂŁl, si-mi lucrez chiar si grĂŁdina. Asta cĂŽt ĂŁ'oi mai putea. Numai Dumnezeu stie! Pentru cĂŁ sĂŁ stii mata cĂŁ fĂŁrĂŁ credintĂŁ nu ajungeam vĂŽrsta asta“, ne spune femeia. Si dacĂŁ tot a adus vorba despre odihnĂŁ, aveam sĂŁ mai aflĂŁm cĂŁ peste zi abia de atipeste un pic pe la amiazĂŁ, iar seara nu se culcĂŁ o datĂŁ cu gĂŁinile. Pentru cĂŁ este musai sĂŁ mai vadĂŁ ce si cum cu televizorul. De altfel, de aceea nici nu doarme ĂŽn bucĂŁtĂŁrie, cĂŁ acolo nu-i televizor. În casĂŁ ĂŽn dormitor, asa cum a fost deprinsĂŁ. „SĂŁ vĂŁd ce mai spune. Dar de cele mai multe ori nu-mi place ce vĂŁd si aud la televizor. Nu-i bine. S-a stricat lumea“. Am dorit sĂŁ aflĂŁm care a fost regimul alimentar al femeii de-a lungul vietii. „Am mĂŽncat cĂŽt mi-a trebuit. Mi-a plĂŁcut si carnea, dar si laptele ori brĂŽnza. Si-mi plac si astĂŁzi, dar acum mĂŁnĂŽnc putin, cĂŽt o gĂŁinĂŁ. De asta mi-ajunge pensia. Nu am decĂŽt un fecior, doi nepoti si un strĂŁnepot, dar toti buni cu mine. Apoi, am si niste vecini foarte buni. MĂŁ ajutĂŁ. Ei...ĂŽn tinerete ĂŽmi plĂŁcea sĂŁ mai merg si eu la cĂŽte o petrecere. SĂŁ mĂŁ uit la cei care jucau si sĂŁ mai stĂŁm de vorbĂŁ. Mai o glumĂŁ, mai o poveste... Era frumos. Îmi amintesc de cĂŽnd am fost si eu mireasĂŁ. Am avut o rochie albĂŁ si eram mĂŽndrĂŁ de mine. Sotul a fost mai mic cu patru ani si s-a dus la cele vesnice, acum opt ani, la 85 de ani. Ce sĂŁ-i faci? Asa a vrut Dumnezeu“, a afirmat tanti Maria, nu fĂŁrĂŁ oarece pĂŁrere de rĂŁu.

MĂŽngĂŽiatĂŁ de Regina Maria

CĂŽt priveste istoria acestei femei cĂŁreia sortii i-au decis sĂŁ prindĂŁ vĂŽrsta de peste 100 de ani, a trecut cu bine prin ambele conflagratii mondiale, prin foametea din ĂŁ'47, prin perioada comunistĂŁ, sĂŁ afle ceea ce presupunea viata cotidianĂŁ la Domeniul Coroanei, simtind prezenta la Bicaz a regilor Carol I, Carol al II-lea si Mihai I, a Reginei Maria si a altor fete ĂŽnalte ale monarhiei românesti, sĂŁ asiste la constructia barajului si sĂŁ treacĂŁ prin strĂŁmutare, iar ĂŽn urmĂŁ cu douĂŁzeci si patru de ani, sĂŁ fie martor al Revolutiei din ĂŁ'89. În toatĂŁ aceastĂŁ perioadĂŁ a fost o femeie modestĂŁ, echilibratĂŁ si plinĂŁ de blĂŽndete, o gospodinĂŁ ce a stiut sĂŁ tinĂŁ frĂŽiele casei, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ fie un exemplu pentru cei din jur si propria familie. Revenind la anii copilĂŁriei, femeia poartĂŁ ĂŽncĂŁ vii ĂŽn amintire ĂŽntĂŽlnirile cu Regina Maria, care, atunci cĂŽnd trecea cu masina prin satul CĂŽrnu era ĂŽntĂŽmpinatĂŁ de copii cu flori. „Si eu i-am dat flori de mai multe ori, iar ea se dĂŁdea jos din masinĂŁ si ne mĂŽngĂŽia. Îmi mai amintesc de Regele Mihai, care pe la vreo 10 ani a fost asteptat la MĂŁnĂŁstirea PĂŽngĂŁrati la o sfintire. Era tare frumos. Dar l-am vĂŁzut si am dat mĂŽna cu el si atunci cĂŽnd a venit la Bicaz, dupĂŁ Revolutie. Eram ĂŽn fata PrimĂŁriei, fostul Palat Regal. A fost si este un om bun“, a adĂŁugat sĂŁrbĂŁtorita. Si uite-asa, mai una, mai alta, am mai aflat cĂŽte ceva de la tanti Maria si la cei 101 ani ai sĂŁi. Si asta pentru cĂŁ desi aude ceva mai greu, ĂŽncĂŁ este spornicĂŁ la vorbĂŁ. Si nu cĂŁ n-am fi putut afla si alte cele, dar n-am prea vrut s-o tulburĂŁm cu toate aducerile-aminte. Si-apoi se anuntaserĂŁ rudele. Asadar, i-am sĂŁrutat mĂŽna cu respect pentru timpul pe care i l-am rĂŁpit, gĂŽndind cĂŁ si mĂŽine e o zi. „Poate mai vorbim la anul, dac-om mai fi sĂŁnĂŁtosi“, ne spune bicĂŁjeanca. AdicĂŁtelea atunci cĂŽnd tanti RĂŁducanu va face 102 ani. Noi ĂŽi urĂŁm din suflet sĂŁ fie sĂŁnĂŁtoasĂŁ, promitĂŽndu-i cĂŁ nu vom uita vorbele sale si sigur ĂŽn ianuarie viitor ĂŽi vom cĂŁlca din nou pragul. Asa sĂŁ ne-ajute Dumnezeu!