Recuperare partialã din averea printului
• Primãria Roman a cîstigat în instantã 28 hectare de pãdure din averea fabuloasã a printului Constantin Cantacuzino Pascanu, lãsatã prin testament orasului • primarul Leoreanu vrea sã vîndã pãdurea • cu o parte din bani s-ar dori achizitionarea terenului de sub statia de captare de la Simionesti •
Primãria Roman a început sã culeagã în instantã din roadele mostenirii fabuloase lãsate comunitãtii locale de printul Constantin Cantacuzino Pascanu. Unul dintre procese s-a finalizat în favoarea primãriei care a cîstigat 28 de hectare de pãdure la Buhusi, plus ceva pãsuni. Primarul Leoreanu a precizat cã mai întîi va fi fãcutã o evaluare a întregii suprafete de pãdure, aceasta urmînd a fi scoasã apoi la licitatie. „Vom scoate la vînzare pãdurea pentru cã este prea departe sã o gestionãm si ne-ar trebui si un paznic acolo. Cu o parte din bani vom achizitiona terenul de sub statia de captare de la Simionesti. ÃŽmi pare rãu cã nu am cîstigat conacul de la Costisa, ci doar ceva pãsune. Acesta este concesionat de o societate germanã pe 25 de ani, noi însã vom merge mai departe în instantã pentru a-l recupera. Nu voi fi de acord cu suprafetele de teren pe care sînt construit case. Acolo nu voi putea sã fiu «cîine» si sã las oameni pe drumuri. Mai sînt douã case în Bucuresti, însã de la ele ne putem lua gîndul. Orice vom putea recupera va fi binevenit pentru municipalitate“, a precizat ediluil sef. Conform documentelor detinute de un avocat, Primãria Roman ar fi mostenitoarea printului Constantin Cantacuzino Pascanu, care, pe 15 martie 1927, în baza unui testament olograf, a lãsat întreaga avere orasului de pe malurile Moldovei. ÃŽn urmã cu 9 ani, avocatul Stanciu a predat primãriei copii dupã actele de proprietate ale conacului de la Costisa, unde familia Cantacuzino a avut si 480 hectare de pãmînt (teren agricol, pãsuni, pãduri, fînete si iazuri). O altã proprietate asupra cãreia existã documente este cea de la Dumesti, Iasi, unde au fost revendicate 430 de ha de teren, si la Ierbiceni, pentru 75 hectare de pãdure. Avocatul a mai prezentat acte pentru douã imobile situate în Bucuresti, pe strada Lebedei si strada Cameliei Nr. 21, mentionate în Decretul 92, din aprilie 1950, prin care regimul comunist a dispus confiscarea. Stanciu a mai fãcut referire si la conturi bancare în Franta si Elvetia, sau bijuterii confiscate de BNR, parte din ele fãcute cadou de Ceausescu lui Tito, ex-presedintele Iugoslaviei. ÃŽn Roman, printul Cantacuzino a mai detinut un imobil pe strada Lahovari (astãzi Libertãtii), confiscat si demolat, pe terenul respectiv fiind acum Casa de Culturã. „Printul a fost unul din cei mai generosi latifundiari români, care a fãcut în timpul vietii nenumãrate acte de caritate. Liceul de Fete din Roman Sturza Cantacuzino (corpul B al CNRV) a fost donat încã din timpul vietii municipalitãtii, iar Muzeul Unirii din Iasi a fost donat primãriei“, a mai afirmat avocatul. ÃŽn acest moment se fac demersuri pe cale civilã pentru obtinerea proprietãtilor ce au apartinut printului, cei implicati apreciind cã valoarea averii este de ordinul milioanelor de euro.
|