SIRETUL, UN RISC PE HÃRTILE DE HAZARD
• desi nu mai e situatia ca în anii trecuti, cînd unele rîuri ar fi putut mãtura totul în cale, Siretul încã mai reprezintã un pericol major • directorul de la Gospodãrirea Apelor spune cã în ultima perioadã s-au urnit lucrurile • în iulie 2008, Siretul producea cele mai mari distrugeri consemnate în Neamt • de la un debit de 100mc/s, rîul a avut peste 2.000 • Neamtul nu e un judet în care sã se trãiascã în liniste deplinã, pentru cã de-a lungul anilor a fost supus multor încercãri. De la inundatii catastrofale, care s-au lãsat si cu pierderi de vieti omenesti, pînã la secete, care au secat fîntînile si cursurile de apã, nemtenii au fost martori la de toate. Iarna, grija autoritãtilor si a muntenilor e pentru zãporul care se formeazã pe Bistrita si care în urmã cu vreo sapte ani s-a dislocat, a iesit din albia rîului si a ras tot ce a prins în cale, inclusiv patru tineri care au sfîrsit zgrobiti de tonele de gheatã. Vara, frica e mare în zona Roman, acolo unde Siretul se umflã si nu de putine ori a dat pe dinafarã, inundînd sate întregi. Recent, la nivel national, a fost realizate asa-zise hãrti de hazard, sau de risc, pentru ceea ce înseamnã rîurile. Conform specialistilor în domeniu, în Neamt, singura apã „sãlbaticã“ a rãmas Siretul, la stãvilirea cãruia mai e de muncit. ÃŽn rest, cele mai multe dintre pericole au fost înlãturate prin diverse lucrãri, dar nu cît sã fie necesar. Sînt si investitii care îsi asteaptã finalul, unele nici n-au început, dar s-a lucrat teoretic la ele. Ca de fiecare datã, totul depinde de fondurile disponibile. Iar ca sã se acopere ceea ce e de acoperit în Neamt, e nevoie de multe miliarde de lei noi. Inginerul Ion Pãvãleanu, director al Sistemului de Gospodãrire a Apelor, a declarat cã în comparatie cu ceea ce era în judet în urmã cu cîtiva ani, lucrurile s-au schimbat si încã se mai sperã în îmbunãtãtirea lor. „Cea mai deosebitã zonã dacã vorbim de riscul reprezentat de inundatii se întîlneste la Ion Creangã în special, acolo unde va trebui sã se realizeze o amplã lucrare de regularizare a albiei Siretului. Dar per ansamblu, lucrurile s-au urnit în domeniul protectiei împotriva apelor în judet. Acum avem studiu de fezabilitate elaborat pentru regularizarea albiei Siretului la Ion Creangã. Mai trebuie fonduri alocate. Au început lucrãrile la digul de la Gîdinti si mai avem realizat un studiu de fezabilitate pentru zona Adjudeni - Tãmãseni, unde trebuie sã punem în sigurantã digul existent. Se impune o refacere în timp a lucrãrii respective, dar este nevoie de foarte multi bani“, a declarat Pãvãleanu. ÃŽn ultimii ani, Neamtul a fost lovit de mai multe ori cu putere de viituri. ÃŽn 2008 si 2010, puhoaiele si-au fãcut de cap mai la vale de Roman, iar anul trecut, în Sîmbãta Mare, ploile au devastat zona Rãzboieni, Tupilati, Pãstrãveni, Rãucesti. Revãrsarea Siretului în zona Roman, în perioada 25 - 28 iulie 2008, a dus la evacuarea a circa 9.400 de persoane din comunele Ion Creangã, Horia, Gãdinti, Sagna, Tãmãseni, Doljesti si cartierul Nicolae Bãlcescu. Aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate de inundatii în diferite stadii, 631 de locuinte fiind propuse la vremea respectivã pentru reconstructie. Pagubele produse de inundatii erau evaluate la 765 de miliarde de lei vechi. Afectate au fost diguri, apãrãri de maluri, drumuri (132,605km), 111 poduri, podete si traversãri pietonale, 1.268 de fîntîni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au înecat sau au dispãrut. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cã Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns în timpul revãrsãrii la peste 2.000 mc/s. Doi ani mai tîrziu, tot în comunele din zona Roman, au avut din nou de suferit, în luna iulie, din cauza unor ploi cum rar le-a fost sã vadã si celor mai bãtrîni locuitori de aici. Zeci de gospodãrii au ajuns sub ape, culturile au fost calamitate pe alocuri iremediabil, iar unii oameni au trebuit sã fie luati cu bãrcile din fata puhoaielor.
|
Autentificare
