La Grintiesu Mare, bisericuta de lemn dĂŁinuie de 220 de ani

• oamenii locului si-au dat ĂŽntĂŽlnire duminica trecutĂŁ la hramul asezĂŁmĂŽntului • biserica a fost ridicatĂŁ de un grup de ardeleni si bucovineni, ce trecuserĂŁ muntii datoritĂŁ persecutiilor •

Satul de la poalele muntelui Grinties a sĂŁrbĂŁtorit dumincĂŁ, 15 iunie, hramul bisericii din Grintiesu Mare si prĂŁznuit cei 220 de ani de la ctitorirea bisericutei din lemn devenitĂŁ alĂŁturi de alte asemenea ctitorii de pe Valea Muntelui simboluri ale ortodoxiei românesti. Cu aceastĂŁ ocazie, credinciosii locului au ĂŽmbrĂŁcat frumosul strai popular si ĂŽncĂŁrcati cu flori si ofrande au participat la SfĂŽnta Liturghie oficiatĂŁ de preotul paroh Dumitru Pintilie, avĂŽndu-i alĂŁturi pe pĂŁrintele protopop Ionel Cutuhan si un sobor de preoti din parohiile satelor vecine. ÎncĂŁrcĂŁtura emotionalĂŁ a evenimentului aniversar a fost cu atĂŽt mai mare, cu cĂŽt dupĂŁ oficierea slujbei s-a iesit la morminte, oamenii cinstindu-si strĂŁbunii printre care si pe fostul preot al locului, Vasile Maftei, cel ce era cĂŽndva un apostol al credintei si moralei crestine ĂŽn comunitate. De altfel, chipul carismatic al acestuia a fost evidentiat de cĂŁtre cel mai vĂŽrsnic dintre preotii prezenti la eveniment, pĂŁrintele Mihai Damian din CeahlĂŁu, ĂŽn cadrul simpozionului dedicat celor 220 de ani de istorie localĂŁ, asa cum o spun hrisoavele, cĂŽnd bisericuta din lemn a fost ridicatĂŁ de un grup de ardeleni si bucovineni, ce trecuserĂŁ muntii datoritĂŁ persecutiilor chezaro-crĂŁiesti, ĂŽn cea de-a doua jumĂŁtate a veacului al XVIII-lea. Revenind la fostul duhovnic al comunitĂŁtii, s-a spus printre altele: „A fost un preot de o cumintenie sufleteascĂŁ deosebitĂŁ, ĂŽnzestrat cu har duhovnicesc si de o distinctie exemplarĂŁ. A cunoscut chinul detentiei politice la fel ca multi alti preoti, printre care si pĂŁrintele Ungureanu din CeahlĂŁu“. În acelasi cadru, preotul Pintilie a dat citire Pomelnicului ctitoricesc, document ce a supravietuit vremurilor, numindu-i pe cei trecuti, pe fiecare ĂŽn parte si contributia lor ĂŽn „bani, policandru, cuie si ostenealĂŁ“, atunci cĂŽnd, asa cum avea sĂŁ spunĂŁ pĂŁrintele protopop Cutuhan „suta de lei ĂŽnsemna sĂŁ poti cumpĂŁra o turmĂŁ de boi“. Si istoria bisericutei consemneazĂŁ si astfel de donatii din partea celor ce descinseserĂŁ ĂŽn zonĂŁ tocmai pentru a-si apĂŁra credinta. De la simpozion n-a fost absent nici istoricul si cronicarul locului, prof. dr. Daniel Dieaconu, care s-a numĂŁrat printre initiatorul si sustinĂŁtorul evenimentului de duminicĂŁ. Acesta a scos ĂŽn evidentĂŁ pe baza unor studii si documentĂŁri rolul jucat de haiducii vremurilor ĂŽn sprijinirea bisericii. „ToatĂŁ vara-n Grinties/ si iarna stoler la Iesi“, au fost vorbele ce au precedat expozeul profesorului, care a mai pocestit printre altele cĂŁ „pietrele de mormĂŽnt ale unora din haiduci au dĂŁinuit mai bine de 150 de ani nu departe de bisericĂŁ, astĂŁzi nici cei mai vĂŽrsnici oameni din Grinties nemaistiindu-le locul“. PrĂŁznuirea celor 220 de ani ai bisericutei iubitĂŁ si respectatĂŁ cu sfintenie de trĂŁitorii locului, a fĂŁcut sĂŁ se nascĂŁ unele idei benefice pentru viitor. Una dintre ele ar fi promisiunea printului Gheorghe Sturdza de a sprijini restaurarea picturii vechi si a obiectelor de cult, precum si refacerea bisericii vechi. Iar pictorul CĂŁtĂŁlin Popovici, tĂŽrgnemtean stabilit la Grinties si autorul catapetesmei noii ctitorii, va instrui copiii satului pentru formarea unui grup de artisti iconari. La plecare, cei prezenti la prĂŁznuire, nu putini la numĂŁr, au afirmat cĂŁ, la aniversarea a 230 de ani a bisericutei, se vor reĂŽntĂŽlni, si nu oricum, ci cu promisiunile devenite fapte.