SARLATANI SI NAIVI DE NECONCEPUT

• desi ĂŽnselĂŁciunile gen Accidentul si si Concursul au fost intens mediatizate, naivi mai sĂŽnt destui • escrocii ĂŽsi perfectioneazĂŁ tacticile pentru a comite infractiuni • una dintre ele ar fi „ĂŽmprietenirea“ cu victimele, de regulĂŁ bĂŁtrĂŽni, pretinzĂŽndu-se cĂŁ sĂŽnt rude sau vechi cunostinte • cea mai recentĂŁ teapĂŁ a costat-o pe o pietreancĂŁ 280 de milioane de lei vechi • o bĂŁtrĂŽnĂŁ a fost jefuitĂŁ de douĂŁ ori la un interval de trei luni de aceeasi hoti • cum infractorii i-au ĂŽnapoiat banii sustrasi, victima i-a iertat •

Presa scrisĂŁ localĂŁ si centralĂŁ, dar si cea audio video, a mediatizat ĂŽn ultima perioadĂŁ zeci, dacĂŁ nu sute de cazuri ale unor persoane care au cĂŁzut victime escrocilor care folosesc metodele, arhicunoscute de acum, Accidentul si Concursul. La rĂŽndul lor, politistii au tras numeroase semnale de alarmĂŁ, cerĂŽndu-le cetĂŁtenilor sĂŁ fie mult mai precauti atunci cĂŽnd sĂŽnt contactati telefonic de persoane necunoscute, care le aduc la cunostintĂŁ cĂŁ au cĂŽstigat un premiu fabulos, fie cĂŁ fiii sau fiicele lor au fost implicate ĂŽn accidente grave. Se pare cĂŁ informatiile nu au ajuns la toti cetĂŁtenii sau este posibil ca acestia sĂŁ nu le fi ĂŽnteles. „În cazul ĂŽnselĂŁciunilor sĂŁvĂŽrsite prin metoda «Concursul», escrocii apeleazĂŁ diverse persoane, de regulĂŁ prin intermediul telefoniei fixe si, sub atribuirea calitĂŁtii false de angajati ai unei societĂŁti comerciale, anuntĂŁ cĂŁ au fost alesi cĂŽstigĂŁtorii unui premiu consistent ĂŽn euro. TotodatĂŁ, li se transmite victimelor cĂŁ pentru a intra ĂŽn posesia premiului, este necesarĂŁ achitarea anticipatĂŁ, prin virament bancar, a unor sume pentru diverse cheltuieli: impozite, taxe notariale sau de transport, onorariul comisiei de validare, deschiderea contului sau alte cheltuieli ĂŽn valoare de cĂŽteva mii de lei. Pentru a nu deveni victime ale unor asemenea infractiuni, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ manifestati maximĂŁ prudentĂŁ atunci cĂŽnd vi se aduce la cunostintĂŁ cĂŁ ati cĂŽstigat un premiu la un concurs la care nu ati participat. Simpla utilizare a unui furnizor de servicii de telefonie, cablu TV etc., nu presupune ĂŽnscrierea automatĂŁ la un concurs, fĂŁrĂŁ consimtĂŁmĂŽntul abonatului obtinut ĂŽn prealabil. Este cĂŽt se poate de clar cĂŁ, dacĂŁ nu v-ati ĂŽnscris la un concurs, ĂŽn nici un caz nu puteti fi desemnat cĂŽstigĂŁtor. Nu achitati niciodatĂŁ ĂŽn avans sume de bani pentru ridicarea unor premii“, se aratĂŁ ĂŽntr-un comunicat al Politei Neamt.

Escrocii sĂŽnt tot mai ingeniosi

Cel mai nou tip de fraudĂŁ vine tot pe firul telefonului. Infractorii sunĂŁ la ĂŽntĂŽmplare, pretinzĂŽnd drept operatori de la firmele de telefonie mobilĂŁ si-i vizeazĂŁ pe posesorii de abonamente. Acestia precizeazĂŁ cĂŁ este ceva ĂŽn neregulĂŁ cu factura persoanei apelate, cĂŁreia ĂŽi cere sĂŁ tasteze un cod format din mai multe cifre pentru confirmare. DacĂŁ se dĂŁ curs solicitĂŁrii abonatul nu face decĂŽt sĂŁ transfere bani ĂŽn contul altui utilizator. Ministerul de Interne a luat deja la cunostintĂŁ ĂŽn legĂŁturĂŁ cu noua metodĂŁ de ĂŽnselĂŁciuni si a tras semnalul de alarmĂŁ, mai ales cĂŁ ea se practicĂŁ si prin SMS: „În atentia tuturor detinĂŁtorilor de telefoane mobile! DacĂŁ un corespondent lasĂŁ un mesaj sĂŁ apelati un numĂŁr, nu-l apelati ĂŽn nici un caz, deoarece factura dumneavoastrĂŁ va fi foarte mare“. De precizat cĂŁ, ĂŽn momentul ĂŽn care sĂŽnteti apelati pe GSM de un asa-zis provider si vi se cere introducerea unui cod care ĂŽncepe cu 09, cu explicatia cĂŁ ar fi vorba despre o verificare a mobilului, ĂŽnchideti imediat, deoarece escrocii au dispozitive ce le permit sa citeascĂŁ cu acest cod cartela SIM. Astfel, nu le rĂŁmĂŽne decĂŽt sĂŁ creeze o nouĂŁ cartelĂŁ sau oricĂŽt de multe, cu care vor vorbi ĂŽn contul altuia. Dincolo de aceste metode de ĂŽnselĂŁciune de la distantĂŁ, infractorii dovedesc tupeu iesit din comun si uzeazĂŁ de alte tactici. Una dintre ele este „ĂŽmprietenirea“ cu viitoarea victimĂŁ, de regulĂŁ persoane ĂŽn vĂŽrstĂŁ. „Infractorii sunĂŁ la usile bĂŁtrĂŽnilor si ĂŽncearcĂŁ sĂŁ se ĂŽmprieteneascĂŁ cu acestia, fie se recomandĂŁ drept nepoti sau rude de grad ĂŽndepĂŁrtat. De aceea le recomandĂŁm sĂŁ nu se ĂŽmprieteneascĂŁ cu usurintĂŁ cu persoane abia cunoscute, sĂŁ nu se grĂŁbeascĂŁ sĂŁ le invite ĂŽn casĂŁ si sĂŁ nu poarte conversatii inutile. Folositi lantul de sigurantĂŁ cĂŽnd deschideti usa unei persoane necunoscute“, ne mai sfĂŁtuiesc politistii.

Cazuri de „inocentĂŁ“

Se pare cĂŁ sfaturile oamenilor legii si cazurile prezentate de presĂŁ nu sĂŽnt de ajuns. La sfĂŽrsit de august, o tĂŽrgnemteancĂŁ, de 66 de ani, a dat fuga la bancĂŁ pentru a-si plĂŁti „taxele notariale“, ĂŽn valoare de 12.000 de lei, pentru a intra ĂŽn posesia unui premiu de 12.000 de euro. În aceeasi lunĂŁ, o pietreancĂŁ a pierdut o mare sumĂŁ. DupĂŁ ce a fĂŁcut viramentul si-a dat seama cĂŁ a fost ĂŽnselatĂŁ si, probabil, tot atunci a realizat cĂŁ nu participase la nici un concurs. Tot ĂŽn aceeasi lunĂŁ, o pietreancĂŁ, de 66 de ani, a reclamat cĂŁ a fost ĂŽnselatĂŁ. Fusese contactatĂŁ pe mobil de un bĂŁrbat care i-a spus cĂŁ fiul ei a fost victima unui accident, solicitĂŽndu-i bani pentru acoperirea costurile interventiei chirurgicale. La un moment dat, la telefon a intervenit o femeie care s-a recomandat a fi medic. FĂŁrĂŁ sĂŁ facĂŁ o minimĂŁ verificare, ce ar fi constat ĂŽntr-un simplu telefon dat fiului, femeia a acceptat sĂŁ se ĂŽntĂŽlneascĂŁ cu escrocul, un bĂŁrbat de circa 50 de ani, cĂŁruia i-a ĂŽnmĂŽnat 1.800 de euro, 500 de dolari si 10.000 de lei. Pe 19 semtembrie, o altĂŁ pietreancĂŁ a picat ĂŽn capcanĂŁ. Ea a fost apelatĂŁ de un „avocat“, care i-a spus pe un ton grav cĂŁ fiul ei provocase un accident ĂŽn urma cĂŁruia o persoanĂŁ a fost rĂŁnitĂŁ, iar pentru a scĂŁpa de rĂŁspundere penalĂŁ are nevoie de bani. A dat fuga la bancĂŁ si prin virament a trimis nu mai putin de 260 de milioane de lei vechi. BucuroasĂŁ cĂŁ si-a scĂŁpat fiul, bĂŁtrĂŽna l-a contactat sĂŁ vadĂŁ dacĂŁ s-a rezolvat treaba. A fost momentul ĂŽn care a aflat cĂŁ a cĂŁzut victimĂŁ propriei naivitĂŁti. DacĂŁ sĂŽnt sanse ca escrocii sĂŁ fie prinsi, nu la fel se poate spune despre recuperarea prejudiciului. Ar fi bine de stiut cĂŁ accidentele rutiere cu victime nu se rezolvĂŁ pe cale amiabilĂŁ, solutionarea dosarelor fiind de competenta organelor de cercetare penalĂŁ.

Prejudiciu de 600 de milioane si 13 ani de ĂŽnchisoare

Recent, magistratii JudecĂŁtoriei Piatra Neamt s-au pronuntat ĂŽntr-un dosar penal cu tepe gen Accidentul sau Concursul. Cea mai
grea dintre sanctiuni, de 8 ani de ĂŽnchisoare, i-a revenit lui CĂŁtĂŁlin
MĂŁmĂŁligaru, de 30 de ani, din Piatra Neamt. Pedeapsa initialĂŁ a fost de 7 ani, dar mai avea la activ alte sanctiuni drept pentru care i-a mai adĂŁugat un spor de un an. MĂŁmĂŁligaru si-a recunoscut faptele si a obtinut o reducere a pedepsei, altfel ar fi stat mai mult dupĂŁ gratii. CelĂŁlalt acuzat, pietreanul Ionut Emil Vornicu, de 30 de ani, are de executat ĂŽn total 4 ani si 10 luni de ĂŽnchisoare, pentru complicitate la ĂŽnselĂŁciune. Vornicu a fost cercetat ĂŽn libertate, dar magistratii au decis sĂŁ-l trimitĂŁ dupĂŁ gratii, numai cĂŁ acesta plecase ĂŽn Italia. A fost dat ĂŽn urmĂŁrire internationalĂŁ, a fost prins si extrĂŁdat. Faptele au avut loc ĂŽn perioada 8 mai - 11 octombrie 2013, opt pĂŁrti vĂŁtĂŁmate, ĂŽn special femei trecute de o anumitĂŁ vĂŽrstĂŁ, pierzĂŽnd 59.800 de lei si 100 de euro. Una din fapte a avut loc pe 4 noiembrie, cĂŽnd o femeie, de 61 de ani, din Curtea de Arges, a dat 3.800 de lei, iar apoi ĂŽncĂŁ 7.000 de lei, dar nu a mai primit premiul de 10.000 de euro. Pe 11 octombrie 2013 s-a ĂŽncercat ĂŽnselarea prin metoda Accidentul a unui pietrean, numai cĂŁ acesta s-a prins de figurĂŁ, a anuntat Politia, iar Vornicu a fost prins ĂŽn flagrant. Ulterior oamenii legii au dat si de MĂŁmĂŁligaru. La anchetĂŁ acesta a arĂŁtat cĂŁ ĂŽn 2011 a fost ĂŽncarcerat la Iasi, unde a cunoscut un detinut. DupĂŁ ce a iesit din ĂŽnchisoare acesta l-ar fi cĂŁutat telefonic si i-a cerut sprijinul pentru a ridica bani de la victime.

Bunul samaritean

Furturile din locuinte sĂŽnt infractiuni care nu lipsesc din peisajul cotidian actual, autorii speculĂŽnd naivitatea sau lipsa de prevedere a victimelor. „Furturile din locuinte se bazeazĂŁ pe imprudenta celor care locuiesc la bloc si lasĂŁ usile sau ferestrele deschise, fiind simplu de intrat ĂŽn imobile. SĂŽnt la «modĂŁ» si cele comise pe baza unui anume mod de operare, respectiv prezentarea unui hot la usa unor locuinte sub pretextul vĂŽnzĂŁrii anumitor bunuri, oferite la diverse preturi, de regulĂŁ tentante. Si aici victimele sĂŽnt persoane mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ. Acestor persoane li se distrage atentia prin solicitarea unui pahar de apĂŁ, timp ĂŽn care alti doi ĂŽnsotitori intrĂŁ si opereazĂŁ ĂŽn locuintĂŁ, ĂŽntr-un timp foarte scurt. Recent, am rezolvat cu ajutorul unui martor foarte cooperant un asemenea caz. Doi indivizi, din Motca, s-a prezentat la usa unei bĂŁtrĂŽne cĂŁreia i s-a distras atentia si ĂŽn cĂŽteva minute i s-au sustras bani si bunuri din locuintĂŁ. Aceeasi doi indivizi, ĂŽn urmĂŁ cu trei luni, ĂŽi furaserĂŁ bĂŁtrĂŽnei 3.000 lei, exact prin acelasi mod de operare. Am reusit sĂŁ-i prindem la PrĂŁjesti, Iasi. BĂŁtrĂŽnei i s-au ĂŽnapoiat cei 3.000 de lei furati si pĂŁrtile s-au ĂŽmpĂŁcat, moment ĂŽn care dosarul s-a ĂŽnchis, prin ĂŽncetarea urmĂŁririi penale“, a declarat comisar Dragos BĂŁlĂŁu, comandantul Politiei Roman. Acesta a spus cĂŁ ĂŽmpĂŁcarea pĂŁrtilor ĂŽn situatii de acest fel, prevĂŁzutĂŁ de noul Cod Penal creazĂŁ mari probleme anchetatorilor. „DupĂŁ acest tip de ĂŽmpĂŁcĂŁri fĂŁptasii sĂŽnt pusi ĂŽn libertate si ĂŽsi reiau activitatea infractionalĂŁ. Aici intervin diverse motive care duc la iertarea infractorilor: milĂŁ, teamĂŁ, interesul de a-si recupera prejudiciul. Din zece infractiuni, ei sĂŽnt anchetati ĂŽn douĂŁ-trei, ceea ce le convine. Pentru noi este foarte dificil ĂŽn aceastĂŁ situatie sĂŁ le probĂŁm ĂŽntreaga activitate infractionalĂŁ“, a mai spus seful Politiei Roman.