Profesorul Gligor, o mare de lacrimi
• regretatul profesor Mircea Gligor a fost condus sîmbãtã pe ultimul drum de sute de oameni • la funeralii au participat colegi, dascãli si elevii lui dragi • profesorul de fizicã de la Colegiul National Roman Vodã a trecut în nefiintã miercuri, în timpul orei de fizicã pe care o preda elevilor • Mircea Gligor, unul din cei mai iubiti profesori ai Colegiului National Roman Vodã (CNRV), care s-a stins fulgerãtor în fata propriilor elevi, s-a întors în tãrînã sîmbãtã, 28 februarie. Procesiunea funerarã, care a coincis cu sãrbãtoarea pomenirii mortilor la crestinii ortodocsi, a început în jurul orei 12, de la capela din partea esticã a Cimitirului Eternitatea din Roman. Mircea Gligor a fost condus pe ultimul drum de sute de persoane, oameni care l-au cunoscut, respectat si au tinut sã-i fie aproape în ultimele clipe pe aceastã lume. Profesorii, fosti sau actuali, de la CNRV si numerosi elevi cãrora Mircea Gligor le-a marcat existenta, într-un sens pozitiv, au vãrsat lacrimi sincere. Inclusiv pe pagina de internet a cotidianului Monitorul au fost postate gînduri de suflet, din partea celor care l-au cunoscut pe profesorul Gligor. „Ursitoarele, sau poate bunul Dumnezeu, au turnat în pocalul destinului tãu sã treci prin aceastã lume pentru a ne arãta nouã cã putem sã fim buni si inteligenti. Ai plecat de lîngã noi atunci cînd aveam mai multã nevoie de surîsul si de bunãtatea ta, de micile ironii care ne marcau efemera noastrã existentã. Binecuvîntatã fie trecerea ta printre noi!“, a fost scris într-o postare semnatã de cãtre profesorul Romeo Merfea. Reamintim faptul cã decesul fulgerãtor al profesorului de fizicã Mircea Gligor, de la CNRV a marcat întreaga comunitate si mai ales pe elevii clasei a VI-a B, care au fost de fatã la tragedie, de altfel prezenti si la momenul înhumãrii. Scolarii au fost si cei care au alertat cadrele didactice din institutie, în momentul în care si-au dat seama cã se întîmplã ceva foarte grav, fiind consiliati, în aceeasi zi, de cãtre psihologul colegiului. „Domnul profesor s-a asezat la catedrã, a aranjat videoproiectorul si se pregãtea sã ne explice ceva. Era ora 8.30. Ca din senin, si-a scos ochelarii, s-a frecat de cîteva ori cu palmele peste fatã iar apoi a zis «fiti atenti!» Astea au fost ultimele lui cuvinte. A pus o mînã pe mouse-ul laptopului si cealaltã pe tastaturã, dupã care a început sã tremure. S-a lãsat pe spate, cu scaun cu tot si a cãzut peste tablã iar apoi jos, în lateral. Noi, toti, am fãcut liniste, în secundele alea nestiind dacã nu cumva este vorba despre vreo glumã“, au povestit elevii martori la tragedie. CNRV este în continuare în doliu, întreg colectivul de cadre didactice plîngînd moartea celui care a fost Mircea Gligor . „Stia sã fie convingãtor, riguros, fãrã rigiditate si inflexibilitate, demonstrînd, prin fluenta gîndirii proprii, cã fizica este un poem al viziunii divine asupra universului. Mircea a fost colegul cãruia i te puteai adresa cu orice rugãminte, colegul care nu îsi refuza colegii, indiferent de ziua din sãptãmînã pentru care era solicitat, colegul discret, retras în timpul orelor libere în fata ecranului calculatorului, pregãtind materiale pentru elevi, pentru conferinte si comunicãri. Mircea era mintea bogatã, cultura de tip enciclopedic pe baza cãreia realiza sinapse între notiuni si domenii multiple, lecturile beletristice si filosofice care îl fãceau un minunat partener de discutii si un adversar redutabil în polemicã. Mircea a fost sotul si tatãl care a lãsat nescrise paginile cãrtii de amintiri în care Liliana, Iolanda si Cosmin îi vor adãuga prezenta, zîmbetul, privirea fãrã ecranul despãrtitor al vesnicilor ochelari“, s-a precizat în comunicatul dat de cãtre CNRV.
|