Liber la construit pensiuni în pãduri
• dupã o dezbatere de aproape 2 ani, deputatii au adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic • pãrerile sînt împãrtite, cei mai nemultumiti fiind cei care au afaceri în industria mobilei • noul Cod va permite constructia de cabane si pensiuni în fondul forestier • cei care detin sub 10 hectare de pãdure nu vor mai avea nevoie de amenajament silvic, iar legea le va permite sã exploateze 3 mc/ha/an • Dupã mai bine de doi ani de discutii, noul Cod Silvic a iesit din chinurile facerii. ÃŽntr-o perioadã în care opinia publicã este mai mult concentratã pe anchetele DNA, Camera Deputatilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic. Se spune cã cele mai importante prevederi se referã la dezvoltarea durabilã si sãnãtoasã a pãdurilor din România, sprijinirea industriei prelucrãtoare autohtonã, asigurarea nevoilor de încãlzire a populatiei, sustinerea micilor proprietari de pãdure, precum si combaterea tãierilor ilegale. Cu toate acestea, existã si voci care criticã noua legislatie în domeniu, fiind vorba în special de cei care au afaceri în industria mobilei. Pe plan politic, liberalii, prin vocea Luciei Varga, fost ministru al Pãdurilor, au criticat vehement noul Cod Silvic. ÃŽn opinia sa, nu ar fi o lege pentru pãdurile României, ci una care serveste interesele PSD. „Modificãrile aduse Codului Silvic prin votul majoritãtii vor face mult rãu pãdurilor României, patrimoniului ã'verdeã' pe care îl are tara noastrã si pe care, în loc sã îl protejãm prin acte normative responsabile, îl distrugem cu legi nocive, asa cum este Codul Silvic pe care PSD si l-a adoptat în Parlamentul României“, se aratã într-un comunicat al Luciei Varga. Trebuie precizat cã în perioada cît a fost ministru, Lucia Varga a avut propria variantã de Cod Silvic care, în octombrie 2013, a fost adoptat de Guvern, însã proiectul a fost respins de Parlament. Una dintre prevederile care vor stîrni cu sigurantã discutii este cea privind articolul ce va permite proprietarilor de pãduri sã construiascã în fondul forestier. Suprafata maximã care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzînd constructia, accesul si împrejmuirea, este de maximum 250 metri pãtrati în cazul proprietãtilor forestiere mai mari de 5 ha, si de maximum 5% din suprafata proprietãtii forestiere, dar nu mai mare de 200 metri pãtrati, dacã suprafata proprietãtii forestiere este mai micã de 5 ha. Proprietarii care detin sub 10 hectare de pãdure au scãpat de obligativitatea de a efectua studiu amenajistic, însã legea le va permite sã taie doar 3 mc/ha/an. Potrivit noului Cod Silvic, vînzarea masei lemnoase se va face în baza unui regulament aprobat prin hotãrîre a Guvernului. Valorificarea masei lemnoase pe picior se va face doar cãtre operatori economici atestati. Operatorii comerciali vor fi obligati sã prelucreze un procent de cel putin 40% a busteanului pe care îl achizitioneazã. Un operator economic nu va putea cumpãra sau procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masã lemnoasã, din fiecare specie. S-a vorbit foarte mult de asigurarea cu prioritate de masã lemnoasã pentru producãtorii din industria mobilei din pãduri de stat, dar se pare cã acest lucru nu se va întîmpla. Producãtorii de mobilã, care asigurã peste 80.000 de locuri de muncã la nivelul întregii tãri, au dorit un drept de preemptiune la cumpãrarea de masã lemnoasã, la ofertã de pret si în conditii egale de vînzare, solicitare absolut fireascã, mai ales cã în alte tãri din Uniunea Europeanã industria mobilei beneficiazã de sprijin de la stat. Noul Cod Silvic interzice accesul public în fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede. Existã si exceptii, în sensul cã accesul motorizatelor în pãdure se va putea face în cadrul unor activitãti sportive, de recreere si turism. Numai cã acestea se pot practica doar cu acordul seful ocolului silvic.
|