DacĂŁ pot lua bani degeaba, multi se feresc de muncĂŁ!

• precizarea ĂŽi apartine presedintelui CJ Neamt, dupĂŁ ce unul dintre colaboratorii sĂŁi care s-a deplasat pe Valea Muntelui a constatat cĂŁ oamenii evitĂŁ angajarea pe salariu minim, ĂŽn schimbul ajutorului social de pomanĂŁ •

Munca la negru este una dintre problemele de actualitate, iar ĂŽncurajarea nemuncii, prin alocarea ajutorului social este reversul. În vreme ce unii nemteni munesc pe bani putini, fĂŁrĂŁ contracte si drepturi specifice salariatilor, altii refuzĂŁ categoric un serviciu, asteptĂŽnd mila statului. Despre aceste probleme s-a discutat la ultima sedintĂŁ de Colegiu Prefectura, cĂŽnd Ioan Popescu, seful Inspectoratului Teritorial de MuncĂŁ, a prezentat riscurile la care se expun cei care lucreazĂŁ fĂŁrĂŁ forme legale. În trimestrul I 2015, pentru munca fĂŁrĂŁ forme legale s-au aplicat angajatorilor 17 amenzi, iar ĂŽn 377 de actiuni de control s-au dispus 135 de mĂŁsuri pentru nerespectarea normelor ĂŽn ceea ce priveste registrul de evidentĂŁ a salariatilor. Au fost depistate 202 persoane pentru care angajatorii nu au respectat termenul legal de transmitere a contractului individual de muncĂŁ ĂŽn registrul general de evidentĂŁ a salariatilor. „Munca la negru, nedeclaratĂŁ - asa cum e termenul european, apare din cauza dezechilibrului dintre cerere si ofertĂŁ, din cauza fiscalitĂŁtii enorme, a economiei subterane, a instabilitĂŁtii economico-financiare a firmelor, vulnerabilitĂŁtii unor categorii socio-profesionale, nivelului scĂŁzut al reconversiei profesionale si numĂŁrului mare de absolventi. Un om fĂŁrĂŁ forme legale la angajare nu are parte de diurnĂŁ, de transport decontat, de tichete de masĂŁ, de concediu de odihnĂŁ, de apĂŁrarea sindicatului, de negocieri colective, de vechime etc. Munca la negru este un mare dezavantaj si pentru salariat, si pentru angajator, ambii riscĂŽnd amenzi dacĂŁ sĂŽnt prinsi ĂŽn ilegalitate. Facem apel la angajatii cĂŁrora nu li se respectĂŁ drepturile de cĂŁtre patroni, sĂŁ se adreseze ĂŽn scris ITM, sĂŁ ne dea un telefon ori sĂŁ ne trimitĂŁ un email cu date despre societate. SesizĂŁrile pot fi lĂŁsate si ĂŽn cutia de la intrarea ĂŽn ITM si pot fi fĂŁcute de cĂŁtre persoane fizice sau juridice. Noi le asigurĂŁm protectie totalĂŁ, iar dacĂŁ au vreo retinere, pot sĂŁ nu ĂŽsi declare identitatea“, a spus Ioan Popescu. Prefectul Vlad AnghelutĂŁ a pus accent pe importanta ITM ĂŽn lupta cu munca la negru, aceastĂŁ institutie avĂŽnd puterea de a determina atĂŽt patronii cĂŽt si angajatii sĂŁ accepte munca doar cu acte, astfel ĂŽncĂŽt chiar dacĂŁ pe angajatori ĂŽi costĂŁ mai mult, iar angajatii ar putea avea bani mai putini, ar fi sub protectia legii. Presedintele CJ a adus ĂŽn discutie alt aspect: lumea fuge ca sĂŁ nu presteze ceva, pentru cĂŁ statul ĂŽi acordĂŁ lunar ajutor social, bani pentru care putini muncesc ĂŽn folosul comunitĂŁtii. „Am informatii cĂŁ unii dintre beneficarii de ajutor social refuzĂŁ angajarea, pe motiv cĂŁ ar pierde acesti bani, care le vin stĂŽnd degeaba. Este vorba despre cei solicitati sĂŁ lucreze ĂŽn agriculturĂŁ, la pĂŁdure, mai mult munci sezoniere, la firme de profil! Si plecĂŽnd de la aceste cazuri, mi-a povestit un coleg care ĂŽntr-o dimineatĂŁ a ajuns ĂŽntr-o comunĂŁ pe Valea Muntelui, cĂŁ la ora 8, la cĂŽrciuma din sat erau vreo 15 oameni, ĂŽn conditiile ĂŽn care erau 12 scaune ĂŽn crĂŽsmĂŁ. AdicĂŁ... bĂŁtĂŁlia e mare sĂŁ fii primul la bĂŁut, decĂŽt sĂŁ fii primul la un serviciu“. Prefectul Vlad AnghelutĂŁ a transmis cĂŁtre primarii din judet mesajul cĂŁ beneficarii de ajutor socialĂŁ trebuie solicitati la muncĂŁ ĂŽn folosul comunitĂŁtii, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ constientizeze cĂŁ nu sĂŽnt mai „smecheri“ decĂŽt cei care muncesc, fie pentru binele localitĂŁtii lor, fie pentru un angajator.